5 procese care storc relaţia de intimitate si vitalitate

Russ Harris susţine că există cinci procese care stau la baza problemelor din cuplu şi care „storc” relaţia de intimitate şi vitalitate: deconectarea, reactivitatea, evitarea, a fi prins în „propria minte” şi neglijarea valorilor.

1. Deconectarea
Atunci când suntem conectaţi cu cineva suntem prezenţi din punct de vedere psihologic, suntem „aici şi acum” cu acea persoană, pe deplin angajaţi. Astfel, primul pas în a fi conectat cu cineva este să îi acorzi atenţie acelei persoane. Această atenţie trebuie să fie însoţită de o anumită atitudine: deschidere, curiozitate şi receptivitate. Deschidere înseamnă că eşti fără defense, fără ostilitate, fară „agendă”, ca şi cum ţi-ai deschide braţele pentru a-l primi pe celălalt într-o îmbrăţisare. Curiozitatea înseamnă un interes genuin faţă de celălalt, fără idei preconcepute, încercând să afli cine este şi de ce are nevoie această persoană în momentul de faţă. Receptivitatea se referă la disponibilitatea de a primi şi de „a face loc” pentru orice doreşte să împărtăşească celălalt.

Când cineva se conectează cu atenţie la noi, ne simţim importanţi, apreciaţi, respectaţi şi valorizaţi. Atunci când celălalt se deconectează, se retrage, rece sau închis, când este prins în propriile gânduri şi emoţii astfel încât nu are niciun interes faţă de noi; când pare plictisit, plin de resentimente sau distras în prezenţa noastră; când ne tratează ca pe o pacoste, intruziune sau iritare şi nu ca pe o fiinţă umană valoroasă, nu este deloc confortabil.

Din păcate când unul din parteneri se deconectează, celălalt se răzbună cu aceeaşi monedă, stabilindu-se curând o spirală vicioasă. Cu cât te vei deconecta mai mult de la partenerul tău (sau invers), cu atât intimitatea şi căldura se vor scurge din relaţie.

2. Reactivitatea
Reactivitatea se referă la acţiunea impulsivă şi automată, fără conştientizare, deschidere şi auto-control. Cu cât eşti mai reactiv ca partener, cu atât sunt mai multe şanse să te comporţi în moduri autodistructive care să îţi sufoce relaţia.

3. Evitarea
Cu toţii încercăm pe cât putem să evităm suferinţa sau sentimntele neplăcute. Este perfect natural însă, în acelaşi timp, evitarea poate crea şi probleme. Cu cât ne străduim mai tare să evităm sentimentele neplăcute, cu atât se deteriorează calitatea vieţii noastre. Conform lui Hayes şi colab. (1996) există o legatură directă între nivelul ridicat de evitare experienţială şi riscul crescut pentru depresie, anxietate, stres, adicţii şi o gama variată de probleme de sănatate.

Această evitare poate lua mai multe forme pornind de la ce alimente consumăm, alcool, ţigări, droguri, până la strategii de a ne distrage atenţia sau de a ne refugia într-o zonă de confort. Dacă îţi doreşti ca relaţia ta să crească şi să prospere, va fi nevoie să intri in multe situaţii dificile şi să faci loc emoţiilor dificile pe care acestea le provoacă. Cu cât gradul de evitare este mai mare la unul sau ambii parteneri, cu atât există şanse mai mari ca aceasta să producă probleme.

4. A fi prins în propria minte
Mintea noastră produce foarte multe gânduri, din care foarte multe gânduri nefolositoare. Când vine vorba de partener, mintea noastră poate găsi foarte uşor şi repede sute de moduri în care celălalt a spus sau a făcut ceva greşit. Nu de puţine ori ne întoarcem în timp şi retrăim vechi certuri, dezamăgiri şi răni. Modul nostru obişnuit de a funcţiona este de a fi „prinşi” în mintea noastră, oferindu-i toată atenţia, o luăm în serios, credem tot ce ne spune şi facem aşa cum ne dictează. Atunci când eşti prins în propria-ţi minte „te pierzi în ceaţa propriilor procese de gândire”. Cu cât se îndeseşte mai tare această ceaţă, cu atât imaginea partenerului se estompează astfel încât abia dacă se mai vede de după propriile tale judecăţi şi critici. Nu poţi fi cu adevărat conectat deoarece eşti prea încurcat în propriile gânduri.

5. Neglijarea valorilor
Russ Harris spune că atunci când le cere clienţilor săi să se conecteze la valorile lor şi să relateze ce fel de partener îşi doresc să fie ei înşişi răspund prin: iubitor, generos, plin de afecţiune, distractiv etc. În contrast, cuvinte precum agresiv, ostil, răutăcios, manipulativ, acuzator, ameninţător, rece, distant, nu apar niciodată pe această listă.

Aşa că întreabă-te atunci când lucrurile încep să meargă „prost” în relaţia ta şi începi să te superi pe partenerul tău, care din aceste liste conţine cuvinte care ţi-ar putea descrie comportamentul. Dacă nu eşti atent, de îndată ce te-a supărat ceva, pierzi din vedere valorile pe care le ai, şi în loc să fii partenerul care doreşti să fii, te deconectezi, devi reactiv şi prins în propria-ţi minte.

Sursa:
Harris, Russ (2009), ACT with love, Canada, New Harbinge Publications, Inc