Atasament si trauma - (2) despre trauma

Ca si corpul, psihicul uman poate fi traumatizat si ranit. Se poate vorbi de o ranire psihica atunci cand procese de tipul perceptie, traire emotionala, gandire, memorie sau imaginatie nu mai functioneaza normal sau sunt considerabil limitate. O trauma este “un eveniment vital de discrepanta intre factori situationali amenintatori si posibilitatile de surmontare individuale, care apare cu sentimente de neajutorare si abandon lipsit de aparare si determina astfel o zdruncinare de durata a intelegerii de sine si a intelegerii lumii.” Aceeasi situatie poate avea pentru un om un efect traumatizant, in schimb pentru altul constituie doar o experienta stresanta sau apasatoare. Aceste deosebiri sunt determinate de varsta, experienta, sex, viteza de reactie, antrenament sau incarcare preliminara prin experiente traumatice anterioare. In trauma este vorba de ceva esential, de consecinte privind viata (acestea pot fi amenintari mortale sau care pericliteaza masiv sanatatea ori atacuri la existenta sociala – onoare, dreptul la apartenenta, existenta profesionala). Trauma actioneaza mai ales la nivelul sentimentelor. Situatia traumatica rascoleste emotional intr-un mod extrem si duce, in consecinta, la trairea unor sentimente extraordinare cu un rezultat negativ. O experienta traumatica determina o modificare de durata in corp, spirit si suflet. Repercursiunile unei experiente traumatice sunt ample – ele vizeaza atat intelegerea de sine, adica modul in care un om se percepe si traieste, cat si perceperea lumii in care traieste. Dupa o experienta traumatica lumea poate parea un loc periculos chiar si unui om care inainte se simtise puternic si sigur.

Se deosebesc (dupa Leonore Terr) doua tipuri de trauma:
• tipul de trauma 1 – evenimente de scurta durata care apar brusc si pe neasteptate si aduc cu ele un pericol vital acut (de ex. accidente, viol, talharie, etc)
• tipul de trauma 2 – situatii de suprasolicitare, slabiciune si neajutorare care dureaza mult timp si se repeta (de ex. abuz sexual, stress prelungit).

In principiu, despre deosebirea dintre stres si trauma se poate spune: intr-o situatie de stres exista optiunea de a lupta sau de a fugi (“fight or flight”); intr-o situatie de trauma exista doar posibilitatea de a incremeni sau de a te cliva interior (“freeze or fragment”). Reactia de stres duce la o mobilizare a energiei, mecanismul de urgenta in cazul traumei duce la o demobilizare, la deconectarea energiei si la amortirea senzatiilor. Reactia de stres deschide canalele psihice, reactia traumatica le inchide. Exista astfel o deosebire calitativa intre reactia la stress si reactia la trauma. Ambele sunt mecanisme de urgenta. In timp ce reactia la stres energizeaza, reactia la trauma paralizeaza. Stresul trezeste, trauma amorteste. Mecanismul de urgenta al traumei este precedat de reactia la stres. El este ultimul mijloc, cand altceva nu mai merge.

Exista patru tipuri fundamentale ale retragerii din situatia traumatica:
- blocarea perceptiva – persoana afectata se gaseste ca intr-un fel de ceata sau ca sub un clopot de sticla;
- incremenirea sentimentelor – omul traumatizat devine rigid, rece si lipsit de emotii;
- constiinta treaza “eul” paraseste corpul, intamplarile sunt traite ca venind din afara;
- personalitatea se disociaza in subpersonalitati;

Urma mnezica a traumei ramane pastrata in intregul corp sau in anumite parti ale corpului. Experienta traumatica functioneaza ca un filtru prin care trec toate experientele viitoare.

De mare importanta pentru intelegerea traumatizarilor este sa stim ca, pentru o trauma, afirmatia “timpul vindeca toate ranile” nu se potriveste. In situatiile de tensiune si stres, momentele de liniste sunt extrem de utile, pentru ca trupul, sufletul si mintea sa se poata relaxa. In traumatisme, deseori se intampla tocmai contrariul: cu cat trece mai mult timp, cu atat sunt mai afectate functiile psihice, cu atat mai greu poate fi mentinuta stabilitatea psihica. Procesele de clivaj si disociere pentru tinerea la distanta a traumei din constiinta consuma continuu forta psihica si epuizeaza rezervele de energie. Coeziunea interioara a structurii psihice se pierde tot mai mult. Traumele se afunda tot mai adanc in psihic, mai ales atunci cand nu exista un ajutor prompt si adecvat.

De frica sa nu ajunga din nou in contact cu amintirile legate de experientele traumatice, foarte multi oameni evita sa se confrunte cu sine. Ei sunt in permanenta gata sa fuga de sine. Ei incearca sa se abata, prin grija manifestat fata de altii (parteneri, copii) si se arunca in activitati frenetice. Chiar si in psihoterapie, multi pacienti evita sa isi ia inima-n dinti si sa se apropie de miezul experientelor traumatice. Ei cauta explicatia pentru suferintele lor in situatia de viata nemijlocita. Astfel, ei nu pot sa creada ca un eveniment care poate sa se fi intamplat cu ani in urma, copilaria lor de care nu isi pot aminti suficient, poate fi cauza pentru ce nu le merge bine din punct de vedere fizic si psihic azi si aici.

O ranire psihica se disociaza in fizic – astfel, singura amintire perceputa constient despre trauma poate fi doar un simptom de durere fizica fara diagnostic medical. Experienta traumatica produce un conflict emotional nerezolvabil, consuma foarte multa energie vitala si slabeste in felul acesta actiunea comuna dintre corp, spirit si suflet. De aceea, nu rareori se intampla ca simptomele de boala fizica sa fie expresia unei dureri sufletesti. Aceste simptome de boala fizica pot sa dispara numai cand blocajele sufletesti s-au rezolvat.

Efectul unei traume nu se limiteaza numai la persoanele afectate direct. Trauma actioneaza in zona socialului, in sistemele de relatii familiale, parteneriale, prietenesti si institutionale. Dar nu este destul. Trauma contina sa actioneze chiar si cand persoanele care au suferit-o au decedat. Chiar si cand evenimentul traumatic s-a petrecut in urma cu 10, 20, 50 de ani, el mai poate perturba sufleteste oamenii si in prezent. Experientele traumatice pot fi transmise de la o generatie la alta pe calea legaturilor sufletesti (atasament). Parintii traumatizati isi transfera inconstient experientele in copil, iar copilul se identifica inconstient cu soarta parintilor sai. Copii cresc astfel cu doua realitati: cea proprie, actuala, si cea trecuta, a parintilor lor. Urmarea poate fi o confuzie de identitate cel putin partiala sau sentimentul unei identitati fragmentate.

Fiecare tip de trauma (existentiala, de pierdere, de atasament) necesita o strategie specifica a terapiei sale. Numai o insotire de tip terapeutic poate aduce sansa de a salva partea de personalitate traumatizata si de a ajuta partii care organizeaza supravietuirea sa simta din nou bucuria adevarata de a trai. Ramanerea doar la suprafata lucrurilor si cramponarea de situatii nu ofera nici o rezolvare reala a conflictelor psihice.

Sursa: Franz Ruppert - Trauma, atasament, constelatii familiale. Psihoterapia traumei

Secțiuni:

Personalitate

Aceasta sectiune este dedicata tipurilor de personalitati. Vom prezenta principalele clasificari ale personalitatii, detaliind si oferind sfaturi pentru fiecare tip.

Cuplu si sex

Discutii pe cele mai frecvente probleme intr-o relatie. Sfaturi pentru a-ti imbunatati viata de cuplu.

Cariera

O treime din viata noastra, daca nu mai mult, o petrecem la serviciu, muncind. Un job care aduce satisfactii inseamna o viata fericita.

Educatie parinti

Cu totii ne dorim un copil perfect: inteligent, cu o personalitate puternica si un caracter demn de invidiat. Dar ce putem face si cum trebuie sa ne comportam cu el pentru a-l ajuta sa devina astfel?

Psihoterapie

Va prezentam peste 100 de tipuri si metode de terapie psihologica si psihoterapie. Pe unele dintre acestea le vom prezenta detaliat.

Probleme psihice

Informeaza-te privind principalele tulburari ce iti pot afecta psihicul. Cum apar, care sunt cauzele si cum sunt ele diagnosticate si tratate.

PsihoUtil

Articole si sfaturi utile din domeniul psihologiei. Despre modalitatile de a te cunoaste pe tine si pe cei din jurul tau.

Evenimente

Evenimente din sfera psihologiei si psihiatriei: cursuri de formare, seminarii, etc. Aceste informatii sunt publicate de catre psihologii si psihiatrii membri ai site-ului www.la-psiholog.ro

Teste psihologice

O multitudine de psihoteste gratuite: teste de personalitate, teste despre cariera, teste de combatibilitate in cuplu, teste de aptitudini si IQ, etc

Cele mai accesate psihoteste:

Articole recente:

Acest site folosește cookies. Continuând navigarea vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK