Dezvoltarea abilităţilor de reglare emoţională la copii

Emoţia este un răspuns multifaţetat al individului într-o situaţie relevantă pentru scopurile sale. (Vrasti, R 2015 ) Rolul emoţiilor este de a indica persoanei să îşi direcţioneze atenţia către ceea ce este important şi să îşi ghideze comportamentul în acord cu scopurile/nevoile sale.

Reglarea emoţională este un proces prin care persoana influenţează prezenţa sau intensitatea emoţiilor sale pentru a răspunde într-o manieră adecvată contextului.

Dacă există o deficienţă în abilitatea de a trăi emoţiile, de a diferenţia această trăire de alte emoţii şi de a înţelege funcţionalitatea acestora, atunci există o probabilitate mai mare de a dezvolta răspunsuri maladaptative în încercarea de a evita sau a controla această trăire emoţională. (Cole et al., 1994; Hayes, Wilson, Gifford, Follett &Strosahl, 1996 )

Din punct de vedere clinic, lipsa reglării emoţionale implică un deficit în recunoaşterea, înţelegerea şi acceptarea emoţiilor, un deficit în angajarea în comportamente orientate către scop care presupun şi trăirea unor emoţii negative, în modificarea intensităţii şi/sau duratei unui răspuns emoţional şi/sau experienţierea intenţionată a unor emoţii negative pe parcursul urmăririi scopurilor personale (Gratz & Roemer, 2004 ).

Adulţii sunt cei care ajută la reglarea emoţională a copiilor prin strategii de consolare, mângâiere, alintare sau prin folosirea jucăriilor. După dezvoltarea vorbirii, strategiile verbale de reglare emoţională pe care adulţii le utilizează pentru copii, se internalizează, devenind modul lor de a vorbi şi de a se gândi la propriile emoţii. De asemenea, copiii îşi dezvoltă propriile stategii de reglare emoţională în funcţie de context şi reacţiile celor din jur.

Daniel Goleman explică modul în care "Atenţia calibrează emoţia.", folosind stratagema de distragere a atenţiei în relaţia cu băieţii lui îmbufnaţi: "Uitaţi-vă la pasărea aceea drăgălaşă! Ce e acolo?", pentru a le linişti "amigdala agitată". "Atâta timp cât un copil mic rămâne atent la un anumit obiect interesant care i-a captat atenţia, tulburarea lui emoţională se linişteşte; în clipa când acel lucru îşi pierde din aura de fascinaţie, tulburarea emoţională, dacă mai este încă păstrată de reţelele neuronale din amigdală, revine în forţă. (Rothbart, MK ).Trucul, bineînţeles, este să îl faci pe copil să rămână curios suficient de mult timp pentru ca amigdala să se liniştească." Daniel Goleman susţine că aceasta este una dintre abilităţile de bază pe care copiii le învaţă pentru autocontrolul emoţiilor.

Webster-Stratton, C. Ph.D oferă părinţilor 12 sugestii pentru a ajuta la dezvoltarea abilităţilor de reglare emoţională:

1. Asigură stabilitate şi consistenţă

2. Acceptă emoţiile copilului

3. Vorbeşte despre propriile tale emoţii

4. Încurajează copilul să vorbească despre ce simte - evită directivele/indicaţiile în ceea ce priveşte emoţiile

5. Modelează reglarea emoţională

6. Învaţă copilul să vorbească în termeni pozitivi despre sine în cadrul situaţiei

7. Identifică situaţii tipice în care apare o explozie emoţională şi utilizează-le ca o rampă de lansare pentru învăţarea strategiilor de rezolvare de probleme.

8. Învaţă tehnica ţestoasei

9. Ajută copilul să devină conştient de stadiile creşterii tensiunii

10. Foloseşte Time-Out-ul pentru izbucnirile nepotrivite de mânie.

11. Ajută-l să exprime într-un mod adecvat emoţiile negative

12. Laudă eforturile copilului de a-şi regla emoţiile.

¬¬ BIBLIOGRAFIE:

Cole, P.M. Michel, M.K, &Teti, L. O. (1994 ) The development of emotion regulation and dysregulation: A clinical perspective. Monographs of the Society for Research in Child Development, 59 (2/3 ) 73-102

Goleman, D, (2014 ), Focus. Motivaţia ascunsă a performanţei. Bucureşti: Curtea Veche Publishing

Gratz, K.L., & Roemer, L. (2004 ). Multidimensional assessment of emotion regulation and dysregulation: Development, factor structure, and initial validation of the difficulties in emotion regulation scale. Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment, 26 (1 ), 41-54

Hayes, S.C, Wilson, K.G, Gifford, E.V., Follette, V.M., &Strosahl, K. (1996 ). Experiential avoidance and behavioral approach to diagnosis and treatment. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 64 (6 ), 1152-1168

Rothbart, M. K. et al, (1992 ) Self-Regulation and Emotion in Infancy, în Nancy Eisenberg şi R.A. Fabes, editori, Emotion and its regulation in early development: New Directions for Child Development, nr 55, ossey-Bass, San Francisco, pp.7-23

Vrasti, R, (2015 ), Reglarea emoţională şi importanţa ei clinică, Bucureşti, Editura All

Webster-Stratton, C. Ph.D . (2009 ), Helping Children Learn to Regulate Their Emotions, University of Washington