Cabinet individual de psihologie Ciobanu Georgeta

Cabinet individual de psihologie Ciobanu Georgeta

Nota 10 din 37 recomandari
27319 vizite
Trimite o solicitare de programare la cabinet
Locatie: Constanta, jud Constanta, Str. Traian, nr. 34, bl. B3, sc.1, parter, ap.1, interfon 1 (punct de reper Liceul Traian). [Arată în Google Maps]
Telefon: 0723636692
Program: Program cabinet: Luni-Vineri: 11-19; Sambata- Duminica: inchis. Programarile se fac telefonic, de luni pana vineri, in intervalul orar 11-19, la numarul de telefon mentionat mai jos, sau la adresa de mail. Cabinetul lucreaza doar pe baza de programare pentru serviciile psihologice. Daca sunt in sedinta, nu va pot raspunde. Puteti trimite un mesaj cu cine sunteti si ce serviciu doriti in cadrul cabinetului de psihologie.Veti fi contactat in cel mai scurt timp posibil.

Consumul de substante la adolescenti

Inapoi Autor: Cabinet Individual de Psihologie Ciobanu Georgeta
Generalitati despre categoriile de substante folosite de adolescenti Abuzul de substante este definit ca fiind consumul de tigari, alcool sau droguri, avand drept consecinta compromiterea starii de sanatate sau comportamente disfunctionale.Abuzul de substante determina stoparea dezvoltarii psiho-sociale.In ultimii ani un numar tot mai mare de adolescenti, au inceput sa consume alcool sau alte substante toxice, desi acest lucru este ilegal si periculos pentru sanatatea adolescentilor.La inceput adolescentii incearca consumul de alcool sau substante toxice ocazional, ulterior ajungand la dependenta de acestea, generand probleme secundare asupra lor cum ar fi : performante scolare slabe, consecinte ilegale, pierderea prietenilor, izolare sociala, probleme familiale. Consumul de droguri in Romania s-a instalat treptat, numarul consumatorilor crescand de la an la an devenind tot mai alarmant.Principala categorie de populatie vulnerabila la consumul de droguri este cea a adolescentilor, ei fiind cei mai afectati de aceasta situatie. In general, baietii consuma mai frecvent droguri decat fetele, exceptand amphetaminele, barbituricele si tranchilizantele, pe care fetele le folosesc la fel de mult sau mai mult decat baietii. Astfel din substantele pe care le consuma adolescentii putem enumera: -tutunul care are efecte nocive pe termen lung, creeaza dependenta, daca se fumeaza mai mult de un an; -alcoolul care este una din cauzele principale de deces in randul adolescentilor, accidentele auto fiind cauzate de consumul excesiv de alcool.Consumul de alcool scade inhibitiile specifice varstei si predispun adolescentul la o viata sexuala necorespunzatoare (sexul neprotejat ) si care cresc riscul contaminarii unei boli cu transmitere sexuala cum ar fi: HIV, SIDA, herpes, chlamydia, sau aparitia unei sarcini nedorite. -marijuana, folosita frecvent aceasta poate cauza pierderi de memorie, tulburari cognitive (de invatare ) sau de atentie. -cocaina, acesta fiind unul din drogurile care creeaza dependenta. Poate cauza aritmii cardiace (batai cardiace anormale ), uneori fatale, infarct miocardic, crize pseudoepileptice sau accidente vasculare cerebrale. Adolescentii mai folosesc si alte substante cum ar fi: -substante toxice cu administrare pe cale inhalatorie: sprayuri, substante pe baza de benzen, uleiuri, vopsele si substante adezive.Aceste tipuri de substante toxice sunt folosite de adolescentii tineri, deoarece sunt usor de procurat si sunt relativ ieftine.Acestea sunt extrem de toxice, deoarece contin substante toxice, precum toluenul, care poate cauza leziuni cerebrale, tumori si in unele cazuri chiar decesul utilizatorului. -droguri care se folosesc in cluburi cum ar fi: ecstasy, gammahidroxibutinat. Aceste droguri sunt folosite in general in cluburile de noapte, fiind mult mai periculoase daca sunt folosite in diferite combinatii cu alte toxice.Utilizarea chiar si rara a ecstasyului, poate duce la depresie, probleme cu somnul si anxietate severa, simptome care pot dura mai mult de cateva saptamani de la utilizarea initiala.Utilizarea cronica a acestui drog, determina leziuni hepatice si probleme de concentrare si memorie. -metamfetamina creeaza dependenta si poate cauza manifestari grave precum crize pseudoepileptice, accidente vasculare ischemice, probleme mentale grave cum ar fi paranoia, halucinatii, crize de depersonalizare si alte probleme de sanatate pe termen lung. -halucinogene, cel mai frecvent LSD, mescalina, ketamina.Utilizarea LSD-ului poate cauza afectiuni psihiatrice grave, precum psihoza si flashurile de tip halucinogen. -opiacee, ca heroina, morfina si codeina.Utilizarea opiaceelor conduce la dependenta fizica si psihica.Adolescentii care folosesc droguri sunt predispusi la diferite infractiuni, in special furtul diferitelor bunuri din casa familiei si uneori preteaza chiar si la prostitutie pentru a putea procura bani pentru droguri. -substante toxice medicamentoase, precum diazepamul, sunt folosite de adolescenti in diverse ocazii. -steroizi anabolizanti sunt substante medicamentoase folosite in special de baieti care vor sa-si creasca brusc masa musculara si sa-si reduca semnificativ tesutul adipos.Aceste substante pot cauza cancer hepatic, oligospermie (scaderea numarului de spermatozoizi ), dobandirea unor caracteristici fizice masculine, iritabilitate, furie, cresterea nivelului seric al colesterolului si al tensiunii arteriale cu aparitia infarctului miocardic acut sau a accidentului vascular cerebral. Si in tara noastra utilizarea drogurilor a devenit tot mai frecventa, ceea ce a facut ca problemele de sanatate, de ordin social si familial legate de acest comportament sa fie si ele intalnite.Adolescentii care utilizeaza droguri au deseori o anumita dificultate in stabilirea propriei identitati, a relatiilor interumane (inclusiv familiale ), in dobandirea unei independente fizice si psihice normale.Abuzul de substante poate afecta abilitatile cognitive ale adolescentului de invatare care scad performantele scolare.Cel mai periculos efect secundar al utilizarii ocazionale a drogurilor este aparitia dependentei care duce la abuzul cronic de substante. Definirea conceptelor si stadiul abuzului de substante Consumul unei substante nu are nici o semnificatie clinica sau sociala, adica termenul de consum semnifica doar utilizare, uz, consum de o substanta fara sa produca efecte medicale, sociale, medicale. Consumul poate fi dezaprobat, consum daunator, consum periculos, consum disfunctional. Termenul de drog deriva din cuvantul olandez droog care inseamna uscat deci este o substanta naturala, sintetica, lichida sau gazoasa care influenţează funcţionarea sistemului nervos uman., , Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste drogul ca o substanta care, odata absorbita de un organism viu, poate modifica una sau mai multe functii ale acestuia" Bălăceanu C. Stolnici, Cozaru C. G., Papari A., C.A.Papari (2012 ), Tentatie si dependenta, Ed. Fundaţiei "Andrei Şaguna", Constanţa Unele droguri genereaza trairi placute sau, , interesante", insotite de modificari ale propriei persoane: depersonalizari, stari de transa, exaltari, alterari ale timpului si spatiului, trairi halucinatorii.Aceste droguri sunt folosite ca o distractie, fiind numite si droguri recreative.Aceste substante strabat bariera hematonevraxiala, ajungand in tesutul nervos unde actioneaza pe membranele neuronilor.In functie de structura ele se fixeaza tintit pe niste molecule active din membranele neuronilor, prin intermediul carora isi exercita actiunea lor asupra activitatii nervoase in special in sfera psihismului. Printre acestea cele mai importante sunt sistemul de rasplata, sistemul durerii si structurile implicate in memorare. Substanta -termen preferat in locul celui de drog; Abuzul de substanta -mod patologic de consum ce se intinde pe o perioada de cel putin 12 luni si conduce la o afectare clinica semnificativa sau la disconfort psihic, manifestate prin cel puitn una din urmatoarele situatii: -consum repetitiv ce determina incapacitatea de a indeplini principalele obligatii de serviciu, scolare sau casnice; -consum repetitiv in situatii riscante (la volan, la scoala ) ; -consum repetitiv ce duce la incalcarea normelor sociale, soldate cu amenzi, arestari; -continuarea consumului, in ciuda existentei problemelor interpersonale (certuri cu familia, cu prietenii, cu colegii ) Dependenta este o stare de intoxicatie cronica sau periodica produsa de consumul repetat al unui drog natural sau sintetic, reprezentand o tulburare grava a comportamentului, definita printr-o motivatie puternica obsesiv-compulsiva de consumare a unui drog a carui suprimare provoaca o indispozitie psihica si/sau tulburari fizice si este caracterizata prin: -dorinta irezistibila de a continua consumul de drogului si de a-l obtine cu orice pret si pe orice cale; -tendinta de a creste doza; -dependenta psihica sau fizica care se manifesta prin simptome (semne, manifestari ), de abstinenta la intreruperea drogului (simptome suparatoare, greu de suportat ) ; -efect daunator asupra individului si societatii; -canstrangere la luarea unui drog a carui suprimare provoaca o indispozitie psihica si tulburari fizice; -o stare fiziologica de sevraj la reducerea sau incetarea utilizarii substantei -dorinta de a lua periodic o substanta pentru a obtine din acest fapt o placere sau risipirea unei senzatii de indispozitie. Starea de sevraj reprezinta raspunsul organismului la absenta brusca a drogului cu care este obisnuit (aparitia unor simptome fizice si psihice, la intreruperea brusca a consumului ) .Cel mai sever sevraj apare la heroina si se manifesta prin: neliniste, insomnie, tremur puternic, dureri articulare si musculare, dureri abdominale insotite de simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi, febra, frisoane, transpiratii ) .Sindromul de sevraj este elementul de baza care genereaza dependenta.Daca in perioada initiala consumatorul de substante foloseste substantele ca sa ii creeze o stare pozitiva (placere, euforie ), ulterior el le consuma sub presiunea sindromului de sevraj.Consumatorii de substante si-au amagit creierul cu substante nocive, si a impus acestuia modalitati de functionare anormale (patologice ), care se exprima prin sevraj. Sindromul de sevraj se manifesta prin tulburari somatice si psihice de gravitati variabile, dar care realizeaza o adevarata boala, cu simptome greu de suportat, si care daca este prost gestionata poate duce la moarte. Un bolnav in sevraj este palid, deseori cu valuri suparatoare de caldura.In general este transpirat, cu senzatii de frig, uneori cu frisoane, cu palpitatii suparatoare (tahicardie ) si cresteri de tensiune care pot provoca uneori accidente vasculare.Ochii ii lacrimeaza, pupilele sunt dilatate, nasul ii curge.Nu are pofta de mancare, ducand la o scadere ponderala semnificativa, nu bea ceea ce duce la deshidratari grave, aparand urinari dese, greturi cu varsaturi. Bolnavii in sevraj au o instabilitate in mers, tremura mai ales la nivelul mainilor, au spasme musculare greu de suportat.In unele cazuri pot aparea convulsii epileptice sau non-epileptice si uneori stari de contractura generalizata.Se mai intalnesc cefalee, dureri articulare, dureri lombare, abdominale, toracice.Bolnavul este obosit, nu se poate concentra, are probleme de memorie, nu are eficienta in munca, este somnnolent, deprimat, uneori fiind foarte agresiv. Stadiile abuzului de substante sunt: 1.Experimentarea - Debutul se realizeaza sub presiunea colegilor, aparand schimbari comportamentale minore. Adolescentul se lupta intre euforia determinata de drog si sentimentul vinovatiei. 2.Ameliorarea stresului - Utilizarea se face mai des si chiar si atunci cand adolescentul este singur. Isi face rezerve de droguri si prieteniile se grupeaza pe criteriul consumului de droguri. 3.Abuz regulat - Adolescentul se implica in comunitatea celor ce practica consumul de droguri. Toti prietenii se drogheaza. Problemele comportamentale sunt cronice, putand include chiar probleme cu legea. Apar depresia cauzata de lipsa de droguri si nevoia de bani mai multi pentru a-si intretine obiceiul. 4.Dependenta - Drogul este folosit pentru a preveni depresia. Adolescentul poate parasi scoala si creeaza probleme in familia sa. Apar modificari fizice: pierderea in greutate, oboseala, tuse cronica. Factorii de risc care duc la consumul de substante la adolescenti -Factorii de risc de ordin personalAcesti factori includ: 1.Factorii genetici.Persoanele cu abuz de substante au de cele mai multe ori un istoric familial de consum si abuz de toxice.In urma studiilor medicale s-a demonstrat faptul ca exista diferiti factori predispozanti de ordin genetic care in combinatie cu factorii de mediu pot duce la aparitia abuzului anumitor substante toxice; 2.Tipul de personalitate si temperamentul.Adolescentii cu un comportament rebel, rezistent la autoritatea parentala, care prezinta semne de vinovatie sau esec, au o predispozitie aparte pentru consumul de toxice.Cautarea unuor senzatii, , tari" sau tendinta de a desfasura diferite activitati cu potential periculos, pot creste de asemenea apetitul pentru toxice. 3.Diferite actiuni.Adolescentii care au diferite afectiuni psihice, precum deficitul de atentie asociat cu hiperreactivitate, tulburarile de comportament, depresia cronica, represia (ascunderea anumitor sentimente ), sindromul stresului postpartum sau tulburarile anxios depresive, predispun la consumul de substante toxice. Consumul acestor substante pot agrava aceste afectiuni. 4.Tentatia specifica varstei este un alt factor care predispune la consumul de toxice.Adolescentii sunt deseori curiosi asupra senzatiilor sau efectelor pe care aceste toxice le au pe propria persoana.Anturajul, informatiile eronate din media, stimuleaza curiozitatea, fiind suficient un impuls mic pentru a incerca personal aceste substante. 5.Varsta mica la prima utilizare.Utilizarea tutunului si a alcoolului la varste fragede creste considerabil riscul aparitiei abuzului si dependentei. -Factorii de risc familiali.Acestia includ: 1.Istoricul familial de utilizare a substantelor toxice.Din studii reiese faptul ca adolescentii ai caror parinti consuma alcool sau alte toxice, au un risc de 3 ori mai mare sa dezvolte dependenta la un moment dat fata de restul adolescentilor. 2.Atitudinea parintilor in legatura cu activitatile scolare, extrascolare, fumatul, consumul de alcool sau droguri.Unii parinti considera inevitabila experimentarea unor astfel de toxice de catre copii lor.In multe cazuri copiii percep cu usurinta libertatea educationala si nu ezita sa incerce astfel de toxice (ex: fumatul, alcolulul ), lucru care duce de obicei la aparitia dependentei si abuzului. 3.Viata familiala dezorganizata este un alt factor important in predispozitia pentru consumul de toxice al adolescentilor.In general in familiile in care exista diferite conflicte sau abuzuri fizice sau sexuale, stress psihic intens, au un risc mare de a consuma toxice.Compensarea pe plan emotional si caldura familiala, sunt importante in orice familie in care se incearca evitarea unor astfel de abuzuri. 4.Implicarea parentala inadecvata, in educatia si viata adolescentului, cresc de asemeni riscul pentru abuzul si dependenta de toxice.Pedepsele grave de cele mai multe ori corporale sau permisivitatea crescuta a parintilor, creste riscul pentru abuzul de toxice (alcool, tutun, droguri usoare ) . -Factorii de risc de ordin social.Acestia includ: 1.Accesul la diferite toxice.Modul de procurare usor al tigaretelor, alcoolului, traficul liber de droguri, anturajul nepotrivit, toleranta crescuta a comunitatii, contribuie la aparitia abuzului de toxice si dependenta adolescentilor. 2.Anturajul nepotrivit este un factor de risc foarte important in aparitia abuzului si dependentei la adolescenti, deoarece grupul este mediul ideal de a experimenta astfel de substante toxice (marijuana, alcool, droguri halucinogene ) . 3.Publicitate prin media a alcoolului, tigaretelor sau drogurilor.Exista mentalitatea in randul adolescentilor ca utilizarea toxicelor este la moda si creste popularitatea, succesul si sex-appealul.Un alt factor de risc il reprezinta farmaciile care elibereaza inadecvat medicamente care pot fi utilizate de adolescenti in alte scopuri decat cele medicale. Simptome la adolescenti dupa consumul de substante Este dificil pentru parinti sau membrii anturajului, sa identifice o problema legata de consumul de toxice in randul adolescentilor.Este recomandat ca in asemenea situatii sa se observe cu atentie anumite modificari comportamentale caracteristice pentru astfel de situatii: modificari de comportament, schimbarea lookului, a atitudinii fata de persoanele apropiate.Semnele care pot aparea odata cu abuzul de toxice sunt: -atentie scazuta asupra infatisarii fizice si imbracamintii, precum si o igiena inadecvata; -pierderea apetitului alimentar si scaderea inexplicabila in greutate; -hiperemie conjunctivala (ochi rosii ), utilizarea inadecvata si frecventa picaturilor pantru ochi si a odorizantelor bucale (guma de mestecat, dropsuri mentolate ) ; -absenteism si performante scolare slabe; -pierderea interesului pentru anumite activitati scolare sau extrascolare, pentru sport sau alte hobbyuri; -comportament care tradeaza incercarea de a ascunde un secret; -indepartarea de membrii familiei si prieteni -prieteni si anturaj nou, care nu sunt prezentati familiei; -comportament caracterizat prin minciuna si furt; -comportament dispretuitor fata de familie si prieteni; -atitudine ostila si violenta; -dezinteres si lipsa planurilor de viitor. Cauzele abuzului de substante Abuzul de substante nu are o cauza unica.In general se recunosc trei factori importanti: -disponibilitatea substantei; -o personalitate vulnerabila; -presiunile sociale; Exista trei cai pe care se poate ajunge la dependenta de substante: -prin administrarea substantelor prescrise de medici (barbiturice, benzodiazepine ) ; -prin procurare legala, fara reteta (nicotina, morfina, alcool ) ; -prin autoadministrare de substante obtinute pe cai ilegale. Consumatorii de drog, in general tinerii, pot avea urmatoarele caracteristici: -un anumit grad de vulnerabilitate a personalitatii, anterioara inceperii consumului; -parinti lipsiti de resursele necesare pentrua face fata exigentelor vietii cotidiene; -sunt nestatornici in sentimente; -sunt in dezacord cu societatea si autoritatile; -au rezultate scolare slabe, multe absente si acte de delicventa; -acuza stari depresive sau anxietate, dar nu stie daca ele sunt cauzele sau consecintele consumului de droguri; -unii provin din medii profund dezorganizate si adesea au avut o copilarie trista. Profilaxie Adolescentii care nu folosesc droguri sau alcool, au o sansa destul de mica sa consume toxice la maturitate. Profilaxia trebuie sa inceapa la o varsta relativ mica si consta in educarea familiala corespunzatoare, incurajarea obiceiurilor sanatoase si promovarea unei bune comunicari familiale.Adolescentii cu parinti care fac abuz de diferite toxice sunt mai dispusi sa devina la randul lor dependenti.Un rol important in stabilirea diagnosticului pentru un eventual abuz de toxice al adolescentului il are anamneza si examenul fizic general.Testele de toxicologie (analiza sangelui, urinii, parului ), nu sunt folosite in mod curent in stabilirea diagnosticului.Aceste teste nu se pot efectua fara consimtamantul parintilor.Deoarece unele afectiuni psihiatrice cum ar fi sindromul de hiperactivitate asociat cu deficit de atentie, depresia, tulburarile anxios depresive si tulburarile de stres posttraumatic sunt frecvente in randul adolescentilor cu abuz de substante toxice, este necesara si o evaluare corespunzatoare psihiatrica. Tratamentul adecvat in cazul adolescentilor cu abuz de substante toxice trebuie sa fie personalizat pentru fiecare adolescent in parte, identificandu-se substanta care o foloseste adolescentul, tratamentul diferind de la un drog la altul. Tratamentul adecvat in functie de nivelul de folosire al toxicului -daca adolescentul doar a experimentat consumul de alcool, tigari, substante toxice este suficienta o educatie corespunzatoare pentru a evita consumul viitor de toxice.In cazul consumului regulat de toxice la adolescent, este necesar tratamentul medical specializat (inscrierea intr-un program al unui centru specializat in tratamnetul adolescentilor ) .O atentie deosebita se acorda simptomelor de sevraj (care apar in momentul opririi consumului de toxic ) . De exemplu in cazul unui adolescent care este dependent de heroina sau o alta substanta pe baza de opiacee, este necesara administrarea metadonei pe tot parcursul dezintoxicarii (substanta inrudita, dar care nu creeaza dependenta la fel de puternica precum heroina ) .Metadona ajuta la controlul simptomelor de sevraj cauzate de abuzul de opiacee. Tratamentul medicamentos trebuie sa fie asociat cu psihoterapia, care ajuta adolescentul sa-si controloleze pornirile violente, diminueaza simptomele depresiei si elibereaza sentimentele de frustrare.De asemeni un rol important il are familia in sprijinul recuperarii. Realibilitarea adolescentilor cu abuz si dependenta de toxice-se face prin diferite tipuri de programe adresate adolescentilor: 1.Programe care necesita internarea pacientului (este un program bine structurat si foarte bine supravegheat ), necesita internarea pentru aproximativ 4 saptamani timp in care adolescentul urmeaza si un tratament suplimentar de recuperare si incuajare (terapie de grup ) 2.Programe de terapie comunitara- poate dura aproximativ 2 ani 3.Programe care nu necesita internarea pacientului-aceste programe variza destul de mult si implica psihoterapia asociata cu terapia familiala. -programul pentru tratamentul zilnic, necesita petrecerea a cel putin 8 ore pe zi, in centrul de recuperare, ca apoi pacientul sa-si petreaca noaptea acasa; -programul de, , realibitare in 12 pasi" se aplica pacientilor care nu necesita internare si tratament intensiv; -programele de reabilitare ambientala se folosesc in tratamentul si recuperarea adolescentilor cu dependenta si abuz de toxice (tabere in diferite locatii geografice unde se aplica terapie individuala sau de grup ) . Recaderile asociate consumului si abuzului de toxice. -Stoparea consumului de alcool, tigari sau alte droguri este primul pas in reabilitarea adolescentului.Deseori exista si o dependenta psihica pentru substanta respectiva, fiind destul de dificil sa se faca profilaxia unor astfel de recaderi.Acestea sunt destul de frecvente in randul adolescentilor cu abuz de toxice si nu trebuie considerate ca un esec al tratamentului.Majoritatea recaderilor apar in primele 3 luni dupa tratament si necesita reluarea acestuia. Modalitati care il ajuta pe adolescent sa ramana abstinent si sa evite eventualele recaderi: -programul de recuperare prelungit, adolescentul dezvoltandu-si anumite abilitati si care il ajuta sa treaca peste situatiile de criza; -daca adolescentul nu a mai consumat toxice timp de un an de zile, atunci tratamentul este complet; -gasirea unor activitati extrascolare saua unui hobby, pentru a ocupa cat mai mult timp liber al adolescentului; -tratamentul psihiatric adecvat Preventia primara se refera la incercarea de a stimula abstinenta totala sau cel putin cresterea varstei la care tanarul vine in contact cu drogul. Prevenirea primara se poate realiza in scoala, prin implicarea si pregatirea cadrelor didactice. Preventia secundara se adreseaza acelora care au deja experienta unui consum incercandu-se sa se impiedice aparitia dependentei. Preventia tertiara se adreseaza celor care au o experienta indelungata cu drogurile, au avut mai multe recaderi si sunt expusi riscului complicatiilor (HIV, hepatita B, infectii generalizate ) Prevenirea secundara si tertiara necesita consiliere/psihoterapie specializata. •Orice consum de alcool, tutun sau droguri in copilarie sau adolescenta trebuie considerat o adevarata problema si trebuie luate masuri inaintea aparitiei unui eventual abuz sau dependente. •Parintii trebuie sa se implice in sprijinul adolescentilor pe perioada recuperarii, nerecurgand la pedepse care pot afecta negativ evolutia acestuia. •Majoritatea adolescentilor au cel putin o recadere dupa terminarea tratamentului initial. •Recaderile nu sunt considerate un esec al tratamentului initial sprijinul familiei fiind extrem de important in aceasta perioada pentru adolescent. Ciobanu Georgeta Psiholog/Psihoterapeut Tel:0723636692 www.psihologinconstanta.ro
recomanda

Recomanda acest cabinet

Sunteti pacient?

Dati o nota si scrieti cateva cuvinte despre experienta dvs pozitiva legata de acest cabinet, tratament efectuat, etc.

Recomandarea dvs:

Toate campurile sunt obligatorii.

Penalizam cabinetele cu autorecomandari!

Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.