In orice relatie inter-umana si in special in relatiile de cuplu, cand vrem sa obtinem ceva de la cel cu care interactionam, utilizam o gama larga de metode, de la persuasiune pana la forta fizica. Compromisul, negocierea, folosirea argumentelor sau santajul, sunt des intalnite in toate aspectele vietii noastre, de la alegerea restaurantului la care vrem sa luam cina diseara, pana la stategiile de marketing ale marilor companii, si cu siguranta in toate nuantele vietii politice. Persuasiunea este o forma de influentare, de convingere, prin puterea argumentelor si a discutiilor, in scopul ghidarii oamenilor de a alege sau adera la anumite idei, curente de opinie sau alegeri personale. Persoana care este tinta persuasinuii, este constienta de incercarea celuilalt de a o convinge, fie prin sublinierea avantajelor pentru ea („Este si in avantajul tau.", „Ai de castigat din asta." ), fie prin utilizarea emotiilor („M-as bucura mult daca ai face asta.", „As intelege alegerea ta ca pe o favoare personala." ). La celalalt capat al interactiunii umane se afla santajul emotional si folosirea agresivitatii verbale sau fizice pentru impunerea alegerilor proprii sau punctului de vedere. Persoanele care apeleaza la santaj emotional, folosesc amenintari de genul : „ Daca iesi acum, sa nu te mai intorci niciodata.", „Daca pleci, viata mea va fi distrusa.", sau chiar „Daca pleci, imi voi face rau si doar tu vei fi vinovat/a pentru asta." In cartea In Sheep‘s Clothing: Understanding and Dealing with Manipulative People, dr. George Simon defineste manipularea psihologica ca fiind utilizarea de tactici ascunse, inselatoare si abuzive, cu scopul de a urmari schimbarea comportamentelor sau alegerilor celorlalti, in sensul interesului propriu al manipulatorului. După Simon, reușita manipulării psihologice are la bază următoarele componente: 1. Manipulatorul își ascunde intențiile și comportamentele agresive. 2. Manipulatorul cunoaște vulnerabilitățile psihologice ale victimei și determină ce fel de tactici ar putea fi efective. 3. Manipulatorul este de o cruzime suficientă pentru a nu da înapoi de la vătămarea victimei dacă este necesar. La nivelul cuplului, motivul cel mai des intalnit pentru care partenerii apeleaza la manipulare este vulnerabilitatea personala. Cercetatorii in domeniul inteligentei emotionale, au subliniat faptul ca deseori in spatele agresivitatii, ca emotie secundara, sta o alta emotie primara, frica. Asadar, pentru a ne proteja de frica pe pare o simtim (de abandon, de cele mai multe ori ), incercam sa il controlam pe celalalt si deciziile pe care le ia. Suntem, cred, cu totii familiarizati cu afirmatii de genul: „Daca m-ai iubi cu adevarat, ai face ce ti-am cerut.", „Sunt gelos/geloasa pentru ca te iubesc asa de mult.", „E normal sa stiu in fiecare secunda unde esti, doar iti vreau binele.", „Din cauza ta ma doare capul, din cauza ta m-am imbolnavit.", „Ma doar inima, din cauza ca iar m-ai necajit." etc. Cu alte cuvinte, in loc sa ne dam seama de propriile noastre vulnerabilitati, de propriile noastre temeri si angoase care nu au legatura cu persoanele din jurul nostru si a caror rezolvare presupune o repliere pe sine si gasirea solutiilor in interiorul nostru, noi ne proiectam toate aceste nemultumiri si frustrari pe ceilalti, cu iluzia si asteptarea ca acestia sa le rezolve. Manipularea emotionala este complexa si cel mai adesea foarte subtila astfel incat celui manipulat ii este dificil sa identifice tipul de relatie in care se afla. Dupa dr. George Simon, cele mai des intalnite semne ale unei relatii de manipulare prin emotii sunt urmatoarele: 1. Seductia - persoanele care manipuleaza prin emotii sunt de cele mai multe ori persoane placute social, carismatice, aparent de incredere si loiale. Rareori folosesc cuvinte dure sau injurii la adresa celorlalti, ci mai degraba amenintari subtile, indirecte care duc la intimidare si un sentiment de teama de a-ti exprima gandurile sau dorintele deschis. 2. Negarea propriilor comportamente neadecvate - manipulatorului ii este foarte dificil sa isi asume responsabilitatea pentru propriile comportamente sau reactii chiar si atunci cand i se face o oglinda din partea celorlalti. Deseori, acesta gaseste explicatii extrinseci fiecarei reactii pe care o are, sau invinovateste pe altii pentru comportamentele proprii. 3. Invinovatirea victimei - daca in mod repetat ti se spune ca din cauza ta celalalt s-a enervat, infuriat, a plecat, a pus o frana brusca etc., dupa un timp te vei intreba daca nu cumva asa stau lucrurile si tu esti cauza conflictelor si tensiunilor din cuplu, fie pentru ca ai reactionat, sau nu ai recationat cand „trebuia", sau nu ai fost suficient de diplomat/a, etc. 4. Simularea inocentei - incercarea de a convinge ca raul pe care l-a facut, cuvintele dure sau tonul ridicat nu au avut ca intentie ranirea, ci dimpotriva, doar intentia de a sublinia un punct de vedere sau de a fi luat in serios, astfel incat victima isi pune serioase semne de intrebare in legatura cu corectitudinea interpretarilor pe care ea le face. 5. Asumarea rolului de victima - din cauza altora se intampla toate nenorocirile, contextul, oamenii, momentul zilei, starea vremii sau orice altceva sunt responsabile de un esec personal, si toate astea in ciuda celor mai bune intentii, tuturor eforturilor sau muncii depuse de manipulator. 6. Minimizarea propriilor fapte sau gesturi nepotrivite precum si a calitatilor partenerului/partenerei - minimizarea presupune afirmatii de genul : „A fost doar o gluma. Nu inteleg de ce te superi.", „Nu am vorbit serios, chiar nu stii de gluma ?", „Nu iti dai seama ca ai atatea defecte ca nimeni nu s-ar indragosti de tine/nu te-ar placea daca te-ar cunoaste cu adevarat, asa cum te cunosc eu.", „In ciuda defectelor tale, eu te iubesc/stau cu tine." 7. Intimidarea - in scopul de a induce teama, astfel incat celalalt se reprima in a-si exprima deschis drepturile sau dorintele, sau utilizarea sarcasmului pentru a induce ideea ca celalalt este inferior, prin urmare ar trebui sa asculte si sa-l urmeze pe manipulator, care in acest fel dezvolta un ascendent asupra victimei. Pe langa aceste elemente ale manipularii prin emotii, se mai intalnesc si minciuna, diversiunea, rationalizarea propriilor comportamente, izolarea de prieteni si familie care ar putea oferi o alta perspectiva victimei, asteptarea de a fi validat in permanenta de catre victima, totul sub umbrela normalizarii situatiei de cuplu („Asa se intampla si in alte relatii.", „E firesc sa am asteptarile astea de la tine, asa e intr-o relatie.", „Crezi ca daca te desparti de mine, data viitoare va fi mai bine ?" ). De multe ori atunci cand ne dam seama ca suntem intr-o relatie abuziva din punct de vedere emotional, avem tendinta de a incerca la randul nostru sa detinem controlul. In felul acesta incercam sa scapam de manipulare, prin manipulare iar cercul vicios al relatiei nu se intrerupe niciodata. Abuzul emotional se intinde pe o scala foarte vasta, de la un simplu repros pana la desconsiderarea totala a celuilalt. Primul pas in iesirea de sub manipulare este de a identifica cu claritate situatiile in care esti manipulat/a emotional. Al doilea pas ar fi sa raportezi reactiile proprii la ceea ce ar fi insemnat reactii firesti, daca manipularea nu ar fi avut loc, iar ultimul pas si cel mai dificil, insa nu imposibil, este asertivitatea (adica sa iti exprimi liber parerea, pe un ton ok, cu cuvinte potrivite si fara sa manipulezi sau sa ataci in vreun fel persoana din fata ta ). Acest ultim pas inseamna la nivel emotional frica, neliniste, agitatie, framantare, poate tristete, insa cel mai important aspect este ca, in ciuda disconfortului trait, sa iti exprimi punctul de vedere si sa ramai cu acest disconfort pana el se diminueaza in intensitate. Nu uita, singura modalitate prin care poti scapa de frica este sa o iei in brate, cu alte cuvinte sa te expui situatiilor anxiogene si treptat sa capeti curaj si incredere ca le poti depasi, oricum, nici un disconfort nu dureaza o vesnicie. Inchei acest articol cu un scurt citat din Octavian Paler, la care va invit sa reflectati : „O iubire pe care esti nevoit sa o pazesti, nu reprezinta nimic." Simon, George K (1996 ), In Sheep‘s Clothing: Understanding and Dealing with Manipulative People. http://drgeorgesimon.com