Cabinet psihologic Spaller Gabriella

Ce este psihoterapia pozitiva?

Psihoterapia Pozitiva este o modalitate de terapie care are la baza o abordare interdisciplinara si holista pentru ca vizeaza toate dimensiunile fiiitei umane (bio-psiho-socio-culturala si spirituala ), si sferele entitatii individului (corp, minte, afecte, spirit ) .

Psihoterapia pozitiva este o metoda moderna care poate fi aplicata oricarei culturi

Psihoterapia pozitiva este o metoda moderna care poate fi aplicata oricarei culturi, deoarece ia in considerare unicitatea individului dar si diferentele culturale. Acest aspect este foarte important deoarece psihoterapia pozitiva reuseste acolo unde alte modalitati de psihoterapie nu reusesc. Sa imbine mentalitati globale, Estul si Vestul de exemplu.

Psihoterapia pozitiva tine cont de similaritati si diferente intre culturi

Individul are nevoi unice dar si cele cu caracter universal, dupa cum sunt cele prezentate in piramida lui Maslow. Psihoterapia pozitiva tine cont de similaritati si diferente intre culturi (europeana, asiatica, africana etc. ), tipuri de societati (societate agrara sau postindustriala ), religii si denominatii diferite (crestinism, budism, islamism, hinduism, etc. sau crestini ortodocsi vs. baptisti ), clase sociale diferite, aspecte subliniate de antropologii culturali si dovedite de antropologia psihologica pentru succesul unei terapii.

Psihoterapia pozitiva este utilizata cu success in problemne imigratie, casatorii trasculturale, interetnice, depasirea prejudecatilor, stiluri de viata alternative.

Psihoterapia pozitiva este o abordare transculturala

Psihoterapia pozitiva ca abordare transculturala are in vedere conflictele individului la nivel (micro, macro, mega, meso ), de aceea pe langa valoarea psihoterapeutica a metodei, psihoterapia pozitiva poate fi si insusita ca mod de viata, deoarece are impact asupra individului, familiei, comunitatii in care traieste, (oras, tara, continent si glob ), promovand un mod de gandire pozitiv si pasnic.

Denumirea de psihoterapie pozitiva

Denumirea de psihoterapie pozitiva deriva din cuvintul positum, adica ce este faptic si dat. Dupa cum in Univers exista legea dualitatilor si dihotomia bine-rau, pentru psihoterapia pozitiva fiecare om are in el, o latura pozitiva si una negativa a personalitatii care sunt de dorit sa ajunga in Echilibru, astfel incat aceste polaritati sa lase loc armoniei in fiinta umana. Se stie ca nu un eveniment in sine determina un anumit gand si mai apoi comportamentul, ci modul in care noi ii conferim propria noastra interpretare, modul in care oferim sens si semnificatie evenimentului respectiv.

Resemnificarea in psihoterapia pozitiva

De aceea orice eveniment negativ, tulburarile si conflictele noastre pot fi resemnificate intr-un mod pozitiv, sau dupa cum bine graia Virginia Satir ‘sa faci trandafiri din rahat’ (to make roses out of shit ) .eg. depresia este privita ca fiind capacitatea de a reactiona la conflicte cu emotii profunde sau un conflict intre soti este perceput ca un mijloc de ajustare a relatiei de dinamica maritala preferabil unei retrageri in sine sau o vietuire statica lipsita de comunicare si actiune.

Pentru psihoterapia pozitiva comunicarea argumentativa e de preferat tacerii

In cazul acesta, pentru psihoterapia pozitiva chiar comunicarea argumentativa e de preferat tacerii de mormant care creaza mai mare tensiune si distantare in timp. De aceea Terapia Pozitiva Familiala se concentreaza in cazul familiei nu doar asupra indivizilor ci ia in considerare si factorii sociali relevanti in procesul de vindecare. O familie disfunctionala pe langa problemele individuale cu care se confrunta si care sunt inerente este influentata si de modul in care se raporteaza social in cadrul unei comunitati in care traieste.

Psihoterapia pozitiva mizeaza pe dezvoltarea potentialului uman si mobilizarea resurselor noastre interioare

Detinem in noi resurse inestimabile de a face fata crizelor si problemelor noastre, in sensul acesta psihoterapia pozitiva mizeaza pe dezvoltarea potentialului uman si mobilizarea resurselor noastre interioare. Pentru psihoterapia pozitiva pacientul are posibilitatea sa se ajute singur, sa devina propriul lui terapeut, sa-si dezlipeasca eticheta pusa de un oarecare diagnostic, sa-si depaseasca conditia de bolnav, mobilizandu-si fortele si a participand la propriul proces de vindecare. Pentru psihoterapia pozitiva exista in om 2 capacitati fundamentale native: capacitatea de a iubi, reprezentand partea afectiva, emotionala si capacitatea de a cunoaste care vizeaza partea cognitiva si cognitiile pe care le dezvoltam.

Psihoterapia pozitiva percepe boala mai mult decat ca o simpla trasatura a individului

Boala reflecta calitatea relatiilor din familie si societate. Si aici am sa fac o comparatie intre psihoterapia pozitiva si terapia sistemica care afirma ca daca un element dintr-un angrenaj e deficitar, sau daca un element dintr-un sistem sufera, e afectat intreg sistemul, pentru ca elementele sistemului interrelationeaza, si astfel daca un membru este bolnav, intregul sistem (intreaga familie ) sufera. Fiecare conflict are o evolutie, o dinamica aparte, propria lui istorie. Cum spune proverbul romanesc: “Nu iese foc fara fum”, la fel si in cazul conflictului exista o cauza care se amplifica pe parcurs, si la care se adauga si alte aspecte secundare, astfel se ajunge la un punct terminus de toleranta peste care de obicei nu se poate trece. Si atunci se declanseaza boala. Insa, acele mici aspecte secundare percepute ca microtraume conduc in final la aspectul patologic al problemei si nu numai cauza initiala.

Teoria microtraumei in psihoterapia pozitiva

Teoria microtraumei din psihoterapia pozitiva enunta ca fenomenul patogen se naste nu numai din experientele traumatice pe care le experimenteaza individul, ci si din ‘frecusurile’ zilnice, adica mici ciorovaieli, indispozitii etc.

Pentru psihoterapia pozitiva in cazul conflictului, accentul se pune deopotriva pe proces (cum s-a intamplat un oarecare eveniment? ), si pe continut (ce s-a intamplat in acel caz? ) . Atunci cind avem probleme sau ne confruntam cu necazuri exista 4 arii unde ne regasim cel mai bine. Si ne dezvoltam propriile mijloace de coping. (adica evadam mai mult intr-o arie in defavoarea alteia in functie de mecanismele noastre de aparare, de structura psihica, temperament etc.

Modelul Balantei in psihoterapia pozitiva

Aceste arii formeaza in psihoterapia pozitiva modelul Balantei care cuprinde aria corp/simturi, realizari/munca, contacte, viitor/fantezie. Bunaoara intr-o familie, unul dintre parinti doreste sa evite prezenta celuilat membru si se retrage in munca sau prefera sa iasa cu prietenii in oras, deci in aria contactelor, sau se pierde ore intregi in visare cu ochii deschisi, pierzand contactul cu prezentul iar copilul incercand sa faca fata situatiei somatizeaza si pare ca tot timpul este bolnav. Ideea acestui model din psihoterapia pozitiva este sa-l faca pe pacient constient de aria in care investeste prea mult (in exces, mai bine zis abuzeaza ) sau este lapidar (adica investetste foarte putin in defavoarea altor arii ), si ce poate face in respectiv arie.

Psihoterapia pozitiva ofera un concept de baza

In psihoterapia pozitiva determinarea factorului disfunctional si gasirea unor modalitati de recuperare reprezinta un prim pas important.De aceea psihoterapia pozitiva ofera un concept de baza pentru tratarea tuturor bolilor si conflictelor, avand o terminologie usor de inteles indiferent de mediu social si educational si care inglobeaza tehnici si modele din alte modalitati si scoli terapeutice pe care le integreaza in propria modalitate, in acest fel dovedindu-se a fi o modalitate integrativa si eclectica, privind multiplele tehnici utilizate.

Psihoterapia pozitiva utilizeaza tehnica povestirii

Pentru a produce un anumit insight atunci cind directivitatea terapeutului ar crea respingerea mesajului transmis sau ar pune in desfasurare mecanisme de aparare ale clientului, psihoterapia pozitiva utilizeaza tehnica povestirii, a parabolei, mituri, zicale, intelepciunea populara dupa imaginatia si talentul terapeutului. Aceasta metoda da posibilitatea clientului sa vada si alte puncte de vedere ale problemei, sa confere propriile semnificatii, sa intuiasca solutii alternative sa-si formeze pe viitor propriul program de actiune.