Cabinet Individual de Psihologie Molnus Irina

Experiența profesională în cifre:

- 25 ani de experiență că psiholog;

- 16 ani lucrați într-o secție de psihiatrie - adulți;

- 23 ani experiență în psihoterapie cognitiv-comportamentală;

- 7 ani experiență în psihoterapie în cazul traumelor, prin tehnici EMDR;

- peste 1600 persoane examinate psihologic;

Sutele de clienți în terapie, din cel puțin 8 diagnostice psihiatrice diferite, printre care: depresie, anxietate, tulburare/atac de panică, tulburare bipolară, tulburare obsesiv compulsivă, tulburare de stress posttraumatc, tulburare legată de abuzul de substanțe s.a. pot reprezenta un argument pentru a căuta aici beneficiile dorite de la o psihoterapie.

Primesc adesea întrebări de genul:

Când îmi dau seama că e timpul să merg să vorbesc cu un psiholog?

Cum anume m-ar ajuta acest lucru?

Am pregătit mai jos o serie de indicii care v-ar putea orienta în aflarea răspunsurilor, în caz că vă privesc direct, sau prin care puteți ajuta o persoana dragă.

1. Momente din viață:

- decesul unei persoane dragi, dacă tristețea se prelungește mai mult de 2 luni;

- pierderi: sume de bani importante, serviciu, proprietăți și lucruri de valoare, dar și despărțiri de persoane semnificative, dacă perturbarea funcționalității normale se prelungește;

- conflicte interpesonale repetate - relații în impas: de cuplu, cu copiii, cu părinții etc.

- momente cu trăiri intense (nervozitate, teamă, iritabilitate, dureri diverse inexplicabile) și eventual insomnii, cauzate de: schimbări de serviciu, pensionare, schimbări de domiciliu (mutarea în/din alt oraș, repatriere, emigrare etc)

2. Sentimente/stări/dispoziții/modificări în comportament, care împiedică funcționarea normală:

- frica intensă de locuri aglomerate, de spatii strâmte sau considerate fără ieșire;

- refuzul de a ieși din casă neînsoțit;

- frica de a ți se face rău pe stradă;

- frica de a te contamina/murdări;

- frica de a te confrunta cu autoritatea;

- frica de a leșina, în special legată de intervenții medicale, vizite la doctor etc.

- momente regulate de panică;

- impresia că ai pierdut controlul vitetii tale;

- stare de oboseală acompaniată de dureri fizice, deși analizele medicale sunt normale;

- tristețe, apatie, nervozitate, care sunt însoțite de gânduri negre, iar perioada persistă mai mult de două săptămâni;

- abuzul de substanțe (medicamente, droguri, alcool);

- preocupări excesive pentru a slăbi, însoțite de comportamente care perturbă o viață normală (refuz alimentar, mâncat excesiv urmat de vărsături, frica de a mânca anumite alimente, vinovatie intensă după mese).

Notă: o serie de stări și sentimente intense, neexplicabile, observabile și de către ceilalți și care nu se justifică în contextul de viață: halucinații, delir, placiditate, suspiciuni grave, dureri cronice inexplicabile pot constitui motiv de vizită la un cabinet de psihiatrie. De asemenea, oricare din situațiile de mai sus, dacă sunt considerate grave și pot pune în pericol siguranța personală, este recomandat să fie evaluate mai întâi de un medic psihiatru.

Lista este orientativă și nu conține toate tulburările clasificate. Oricare ar fi starea, daca e persistentă și perturba viața, devine motiv pentru o vizită la psiholog.

3. Cum aleg cabinetul psihologic?

Exista multe specialități ale psihologiei în Romania. Însă doar una singură vă poate ajuta în cazul vreunei probleme din lista de mai sus: psihologia clinică și psihoterapia.

Există multiple opțiuni de a găsi un psiholog clinician și/sau psihoterapeut - ceea ce contează însă pentru reușită este:

- să aibă experiență și preocupări în zona psihopatologiei (vezi lista de mai sus). Faptul că un psiholog/psihoterapeut se ocupă cu sesiuni de dezvoltare personală, grupuri de suport etc nu înseamnă că el este competent în a vă sprijini în cazul problemelor de mai sus;

- atenție la psihoterapeuții care oferă tot! Există numeroase curente de psihoterapie în prezent, cu tot felul de formulări la limita limbajului inteligibil. Informați-vă despre cât vă poate ajuta fiecare din ele și dacă este eficienta în cazul problemei dumneavoastră. De asemenea, un psiholog care lucrează cu copiii nu este cel mai potrivit pentru un adult, și nici invers.

- atenție la sfaturi! Un psiholog nu da sfaturi niciodată. Explicația este că nimeni nu știe ce e mai bine pentru dumneavoastră și, pentru că un psiholog nu citește gânduri, sunteți singurul în măsură să decideți pașii de care aveți nevoie. De ex: un psiholog nu e abilitat să vă spună: "divorțează", "desparte-te", "mută-te" etc.

- atenție la verdicte! Concluzii de genul "nu aveți cordonul ombilicat tăiat" nu face decât să vă strice relația cu mama. "Ești dependenta de soț" nu face altceva decât să creeze un sentiment de nesiguranță și confuzie, peste alte probleme care pot exista deja. Din păcate, exemplele sunt reale, din cabinetele din oraș.

-atenție la vânătoarea de probleme! Când la finalul primei întâlniri, un psiholog/psihoterapeut vă vă explica având o mina grava, că aveți o grămadă de probleme de care el/ea v-ar putea scăpa, e bine să fiți circumspecți. E ca și cum mergi la dentist pentru un detartraj și pleci de acolo cu un mare inventar de carii, de care n-aveai habar, doar pentru a te convinge să vii și la a doua consultație.

În concluzie, un psiholog/psihoterapeut potrivit:

- vă vă spune că este nevoie de efort și lucru din ambele părți pentru a rezolva problema pentru care ați venit. Că motivația și voința clientului contribuie 70% la reușita terapiei, în restul procentelor intrând relația terapeutică și tehnicile folosite.

- va formula un plan terapeutic, bazat de așteptările, dorințele și resursele clientului;

- vă va spune că numărul de ședințe necesar este necunoscut, el variind în funcție de cât este de motivat clientul să lucreze, cât de repede se produc schimbările și câte probleme relevante vor fi în lucru;

- își va recunoaște limitele de competență sau compatibilitatea în relația terapeutică. Un psiholog cinstit vă va refuza dacă consideră că nu vă poate ajuta.