Comunicarea este una dintre cele mai frecvente activitati la care participa fiinta umana. Studiile spun ca ne petrecem 75% din timpul de veghe comunicand sau pregatind un mesaj pentru comunicare. Comunicarea cu copilul nostrum incepe inca de cand el este in burta mamei, el aude vocea mamei si a celor din jur, stie ca suntem acolo. Apoi, copilul creste si in fiecare zi el ofera noi provocari parintilor, are sute de dorinte, face crize, are comportamente nepotrivite, nu doreste sa comunice, nu stie cum sa actioneze in momentele de furie, anxietate, nu isi recunoaste emotiile negative si nu stie cum sa le fata fata. Aici intervine rolul comunicarii eficiente, prin care copilul sa invete sa isi recunoasca emotiile si sa invete sa le gestioneze. Cand vorbim copilului trebuie sa fim atenti la tonul cu care ne adresam, nivelul de la care ii vorbim (ne asezam la nivelul lui ), atentia pe care o acordam in timpul procesului de comunicare, il privim in ochi, suntem fermi, calmi, il imbratisam (ii aratam ca il intelegem si ii acordam tot suportul nostru ) Prin comunicare nu invatam copilul doar sa vorbeasca, sa dobandeasca un vocabular complex, sa vorbeasca correct din punct de vedere grammatical, ci este mijlocul prin care copilul capata incredere in el, stima de sine, sa construiasca relatii armonioase, sa ceara asertiv, sa se afirme, sa refuze intr-un mod relational, sa asculte activ, sa inteleaga mesajele. Comunicarea duce si la dezvoltarea inteligentei emotionale. Tot ceea ce invata copilul in copilaria timpurie sunt bazele pentru formarea unui adult sanatos. " Stari de spirit, asta trebuie dat altora, nu continuturi, nu sfaturi, nu invataturi" Constantin Noica.