Buna, dragii mei. Din nou, raspund solicitarilor voastre primite in privat cu un articol care, sper eu, sa vina in intampinarea nevoilor voastre. Cum se face evaluarea psihologica a copiilor? De ce anume sa tinem cont? Voi compara, pe alocuri, verificarea starii psihice cu munca unui medic, care verifica sanatatea fizica a copilului. Uneori ne e greu sa intelegem psihicul, acesta fiind nepalpabil, in comparatie cu corpul - ceva palpabil    1. Nu poti pune diagnostic nevazand copilul Oricata experienta ai avea, doar din povestirile cuiva nu ai cum sa tragi o concluzie pertinenta si profesionala. Asemanator: Pediatrul poate face diferenta intre raceala, enterocolita, alergii doar daca vede copilul, il examineaza si il testeaza. Stim si cazuri in care putem primi recomandare telefonica de la un doctor, dar nu intodeauna tratamentul "in orb" functioneaza. La fel cu cu psihicul: copilul trebuie vazut. Si voi explica mai jos DE CE trebuie vazut. 2. Observatia clinica extrem de importanta in diagnostic Evaluatorul observa modul in care interactioneaza copilul. Cum se joaca, cum vorbeste, cum se comporta intr-un mediu nou, cum relationeaza cu mama, cum raspunde strainilor (evaluatorul ). Deasemenea, este relevant sa se observa si modul in care mama/tata se raporteaza la copil, cum i se vorbeste acestuia.  De ce? Observatia clinica face clar diferenta intre un diagnostic si altul.    Exemplu: Am avut la evaluare o fetita care aparent, in primele 10 minute, te ducea cu gandul la elemente din spectrul autist. Chiar cu aceasta prezumtie a venit la cabinet. Nu vorbea fluent, vorbea despre ea la persoana a III-a, avea anumite carente in privinta cunostintelor generale. Ceva, din intuitia mea, imi zicea ca nu are nimic din spectrul autist. Ceva din ce o vedeam, din ce simteam, din cum se ancora in mediu, cum privea. Am observat ca nu avea contact vizual (semn specific spectrului autist ). Dar, privea pe sub gene sau cand nu o fixam eu cu privirea. Zambea sfios (lucru pe care un copil din spectru nu l-ar face ) . Voi continua acest caz si in urmatoarele puncte.    Vrei sa afli mai multe despre copilul tau? Planifica si tu o evaluare psihologica aici: Contact Evolution Center 3.  Interviul cu parintele/parintii (anamneza ): Evaluatorul pune intrebari despre: sarcina, nastere, conditii de mediu, starea emotionala a mamei in trecut si prezent, starea emotionala a cuplului sau a familiei, persoane ingrijitoare, alte comorbiditati, istoric medical, felul in care mama gestioneaza situatia dificila intampinata cu copilul, reactia copilului. Continuarea cazului din exemplu: Din discutii si interviu s-a descoperit faptul ca in familie au existat situatii conflictuale ce au generat aceste dificultati la copil. Dupa mai multe raspunsuri clarificatoare, s-a putut face diferenta intre diagnostice. Copila nu avea tulburare din spectru (ceea ce presupusesem din observatia clinica ). Era vorba despre o tulburare de atasament. Copiii cu tulburare de atasament pot avea regres, pot avea incetinirea ritmului de dezvoltare.    Ce stii despre evaluarea psihologica? O sedinta dureaza doua ore. Cu copilul se lucreaza sub forma de joaca, prin joc fiind setate targgeturile evaluarii 4. Evaluarea pe un test clinic De ce am pus pe ultimul loc evaluarea pe un test? Nu ca nu ar fi importanta!!!! Este extrem de importanta. Dar, uneori, un scor este doar un numar si atat! Nu stiu cum sa explic mai bine acest lucru, decat printr-un alt exemplu:    Exemplu: Am avut copil evaluat (nu de mine ), obtinand scor  conform caruia a primit diagnostic de elemente din spectru autist . TESTELE NU SE APLICA MECANIC!  Stim binecunoscuta replica: anamneza bate testul (rasuna in mintea mea vocea mentorilor care m-au invatat evaluare, la fiecare copil pe care il vad ). Acel copil  avea tulburarea limbajului expresiv si tulburare opozitionista. Nu avea contact vizual, dar era din cauza faptului ca ignora si sfida evaluatorul. Nu raspundea cand il striga mama, deoarece o ignora. Nu voia sa arate cu degetul pentru ca nu dadea importanta sarcinii. La prima vedere, zicem ca ar fi semnele autismului. Daaa, din nou am apelat la interviu si observatia clinica: mama era hiperprotectiva, sufoca copilul la propriu: "Vrei apa? Apa vrei, da, apa iti da mama! Vrei trenul? Stai, stai ca ti-l dau imediat!" practic, copilul nici nu apuca sa zica ce vrea sau sa arate intre doua obiecte, ca mama ii indeplinea imediat toate dorintele, ba chiar ii oferea mai mult decat solicita acesta. Deasemenea, copilul nu prezenta stereotipii, fixatii, nu avea autostimulari, nu avea comportament rutinier, nu era deranjat de medii noi, explora mediul, nu era deranjat de zgomote si nci nu avea fixatii alimentare (criterii destul de evidente in diagnosticarea autismului ). Concluzia: desi pe test avea scor 12 si ar fi intrat in spectru, un interviu amanuntit a scos la iveala ca el era un copil tipic, problema fiind relatia toxica a mamei exercitate asupra lui.  Modul de lucru:  o evaluare  dureaza doua ore copilul este testat sub forma de joaca parintele raspunde la intrebarile evaluatorului se completeaza un chestionar de abilitati: parintele raspunde cu Da/ sau Nu daca parintele nu stie ce raspuns sa dea, se verifica daca copilul poate sau nu poate sa faca acest lucru. Extras din grila de evaluare - pentru a fi mai usor de inteles pentru parinte, cam ce fel de intrebari contine un astfel de chestionar de abilitati - vocabular expresiv  - 2 ani jumate: Ai anumite intrebari in privinta dezvoltarii armonioase a copilului tau? Nu gasesti raspunsul la anumite comportamente ale lui? Programeaza o evaluare psihologica completa cu pihoterapeut Diana Zanfir. Contact: Diana Zanfir - presedinte Evolution Center/ psiholog-psihoterapeut Adresa: Str. M.I. Brutus, nr 13, parter, ap. 03, interfon 03, sector 5, Bucuresti Contact: 0768.254.576 Email: evolutioncenterhsm@gmail.com Site: https://evolutionhsm.wordpress.com/ Facebook: https://www.facebook.com/evolutioncenterhsm/