Pacienții cu Alzheimer și Delirul de Persecutie: Ce Spun Studiile** ## **Introducere** Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă caracterizată prin declin cognitiv progresiv, afectând memoria, judecata și comportamentul. Un simptom frecvent în stadiile avansate este **delirul de persecuție**, în care pacientul are convingerea falsă că este urmărit, amenințat sau sabotat. Acest fenomen agravează suferința pacientului și îngreunează îngrijirea. ## **Cauzele Delirului de Persecuție** Conform literaturii de specialitate, delirul de persecuție în Alzheimer este asociat cu: - **Degenerarea lobului frontal și temporal**, afectând procesarea logică și recunoașterea realității (Buzdugan, 2023 ). - **Pierderea memoriei**, generând interpretări eronate ale situațiilor cotidiene (DSM-5, 2022 ). - **Factorii de mediu**, cum ar fi schimbări de rutină și lipsa familiarității, care contribuie la stările de paranoia (Azamfirei, 2023 ). ## **Prevalența și Impactul** Studiile arată că aproximativ **30-40% dintre pacienții cu Alzheimer prezintă simptome psihotice**, inclusiv delir de persecuție. Acest simptom poate duce la: - **Retragere socială și anxietate severă**, conform DSM-5 (2022 ). - **Agresivitate și refuzul îngrijirii medicale**, fiind o provocare majoră pentru îngrijitori (Societatea Alzheimer România, 2023 ). ## **Strategii de Gestionare** Intervențiile eficiente propuse în studii includ: - **Menținerea unei rutine stabile**, reducând anxietatea și confuzia. - **Tehnici de reorientare cognitivă**, cum ar fi distragerea blândă și evitarea confruntării directe (Azamfirei, 2023 ). - **Administrarea medicamentelor antipsihotice**, recomandată doar în cazurile severe (Buzdugan, 2023 ). - **Sprijin pentru îngrijitori**, prin consiliere și grupuri de suport (Societatea Alzheimer România, 2023 ). ## **Concluzie** Delirul de persecuție în Alzheimer este o manifestare complexă care necesită o abordare multidisciplinară. Studiile confirmă importanța unui mediu sigur, unei rutine structurate și, în cazurile severe, a intervenției farmacologice. Îngrijitorii trebuie să fie pregătiți pentru a face față acestor simptome, utilizând metode bazate pe dovezi pentru gestionarea comportamentului pacientului. 1. **Buzdugan, C. (2023 )** - *Profilurile neuropsihologice ale progresiei deficitului cognitiv minor către demență în boala Alzheimer.*