În viața de zi cu zi, este tot mai des întâlnită combinația dintre disconfort emoțional și simptome fizice. Mulți oameni ajung în cabinetul medicului gastroenterolog cu dureri de stomac, balonare, greață sau tranzit intestinal dereglat, iar în urma investigațiilor, află că „nu e nimic grav". Însă simptomele persistă. În astfel de cazuri, corpul vorbește în limbajul său propriu: iar deseori, ceea ce exprimă este o anxietate netratată. Anxietatea nu este doar o stare mentală - este o reacție complexă a întregului organism. Ea declanșează o serie de procese fiziologice automate: crește ritmul cardiac, se modifică respirația, iar digestia este adesea afectată. Practic, corpul interpretează stresul ca pe o amenințare, chiar dacă pericolul este doar emoțional. Astfel, în momente de teamă sau tensiune, poți simți „nod în stomac", greață, crampe sau chiar urgență intestinală. Explicația acestei legături stă în așa-numita axă creier-intestin. Este vorba despre o rețea de comunicare directă între sistemul nervos central și sistemul digestiv. Intestinul are propria sa rețea de neuroni - un fel de „al doilea creier" - care reacționează la stările emoționale. Așadar, nu este de mirare că emoțiile se pot transforma în simptome fizice reale, resimțite intens. Printre cele mai frecvente tulburări digestive asociate cu stresul și anxietatea se numără sindromul colonului iritabil (IBS ), refluxul gastroesofagian, dispepsia funcțională, dar și durerile abdominale recurente fără o cauză organică identificabilă. Uneori, simptomele apar brusc și pot părea necontrolabile, ceea ce contribuie la și mai multă teamă și disconfort psihic. Se creează astfel un cerc vicios: corpul reacționează la stres, iar simptomele fizice intensifică anxietatea. Ce e de făcut în astfel de situații? În primul rând, este important să excludem orice cauză medicală, printr-un consult de specialitate. Dar dacă toate analizele ies bine, iar simptomele persistă, este momentul să privim și în direcția sănătății emoționale. Psihoterapia este un spațiu în care persoana poate înțelege mai bine ce trăiește, care sunt sursele stresului sau anxietății, și cum poate învăța să răspundă diferit la aceste stări. În cadrul terapiei, se lucrează pe mai multe niveluri: înțelegerea tiparelor mentale, gestionarea stresului, reconectarea cu propriul corp, dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de adaptare. De asemenea, hipnoza clinică poate fi un instrument valoros, mai ales în cazul în care simptomele digestive sunt foarte intense sau cronice. Prin starea de relaxare profundă și sugestii terapeutice, hipnoza ajută la calmarea sistemului nervos și la reglarea răspunsului fiziologic la stres. Nu este o metodă de spectacol, ci o tehnică validată științific, aplicată în mod profesionist în contexte clinice. Așadar, dacă te confrunți cu probleme digestive care nu își găsesc o explicație medicală clară, poate că nu este vorba doar despre stomac. Poate că e timpul să te asculți mai atent - și să îți acorzi șansa unei vindecări care începe din interior. Acest articol a fost redactat pe baza cunoștințelor profesionale si experientei clinice in psihologie si psihoterapie. ⸻