Influența obezității asupra memoriei și funcției hipocampului Psiholog Petcu Mihaela Venera Obezitatea este adesea discutată în contextul bolilor fizice, precum diabetul sau hipertensiunea, dar impactul său asupra sănătății mintale și funcțiilor cognitive este la fel de important. În special, studiile recente din domeniul neuropsihologiei atrag atenția asupra modului în care excesul de greutate poate influența structura și funcționarea hipocampului - o regiune cheie a creierului responsabilă pentru formarea memoriei și învățarea spațială. Cercetările arată că persoanele care suferă de obezitate au un risc crescut de a experimenta o scădere a volumului hipocampului, fenomen asociat cu afectarea memoriei episodice. Acest tip de memorie ne ajută să reținem informații legate de evenimente, timp și context - un element esențial în viața de zi cu zi. Unul dintre mecanismele prin care obezitatea afectează hipocampul este inflamația cronică. Țesutul adipos în exces produce citokine pro-inflamatorii care pot traversa bariera hemato-encefalică, influențând negativ activitatea neuronală. Această inflamație perturbă plasticitatea sinaptică, adică abilitatea creierului de a forma noi conexiuni între neuroni - proces esențial pentru învățare și adaptare. Pe lângă inflamație, hormonii implicați în reglarea apetitului, precum insulina și leptina, joacă un rol important în funcționarea hipocampului. În obezitate, se dezvoltă rezistență la acești hormoni, ceea ce slăbesc procesele neuronale legate de memorie. Practic, creierul nu mai „răspunde" la semnalele acestor substanțe, iar acest lucru se reflectă în scăderea performanțelor cognitive. Interesant este că relația dintre alimentație și memorie este bidirecțională. Pe de o parte, alegerile alimentare influențează activitatea hipocampului. Pe de altă parte, un hipocamp afectat poate influența negativ capacitatea de a lua decizii sănătoase privind hrana, generând un cerc vicios. De exemplu, persoanele cu hipocamp slăbit au dificultăți în a-și aminti când au mâncat ultima dată, ceea ce poate duce la mâncat în exces. Mai mult decât atât, studiile pe animale arată că o dietă bogată în grăsimi saturate și zaharuri duce la modificări rapide ale microbiomului intestinal, care influențează indirect creierul prin așa-numita „axa intestin-creier". Dezechilibrele de la acest nivel sunt asociate cu inflamație neuro-cerebrală și tulburări de memorie. Ce putem face? Răspunsul este simplu, dar nu ușor: prevenția. Un stil de viață echilibrat, cu o alimentație sănătoasă, somn suficient și mișcare regulată, nu doar că ajută la controlul greutății, ci protejează și sănătatea creierului. În plus, conștientizarea acestui impact asupra funcției cognitive poate încuraja persoanele să caute sprijin psihologic, nu doar nutrițional. La final, este esențial să privim obezitatea nu doar ca pe o problemă de kilograme în plus, ci ca pe o condiție complexă care influențează inclusiv modul în care gândim, învățăm și ne amintim. Înțelegerea acestor conexiuni este un pas important spre o abordare integrată a sănătății mintale și fizice. Surse bibliografice Cherbuin, N. et al. (2015 ). Higher body mass index is associated with hippocampal atrophy: a longitudinal study. International Journal of Obesity, 39 (10 ), 1509-1514. Kanoski, S. E., & Davidson, T. L. (2011 ). Western diet and cognitive impairment: links to hippocampal dysfunction and obesity. Physiology & Behavior, 103 (1 ), 59-68. Miller, A. A., & Spencer, S. J. (2014 ). Obesity and neuroinflammation: a pathway to cognitive impairment. Brain, Behavior, and Immunity, 42, 10-21. Davidson, T. L. et al. (2013 ). Inter-relationships among diet, obesity and hippocampal-dependent cognitive function. Neuroscience, 253, 110-122.