Cabinet Psihologie Filipoiu Luminița

Contrast autentic-dintre caractere si situatii - contrastul de interese.
Nota 10 din 169 recomandari
23873 vizite
Trimite o solicitare de programare la cabinet
Locatie: Braila, jud Braila, Str. Poet Grigore Alexandrescu nr 5, bl 20, ap 3 (stația de tramvai Albina, zona Viziru 1) [Arată în Google Maps]
Telefon: 0758787333 | 0744768233
Program: Luni-Vineri 9-19

Referat-Corelatia intre comunicare si securitatea in penitenciare

Inapoi Autor: Expert psiholog, Luminita Filipoiu

1. INTRODUCERE
• Conceptul de comunicare se refera la semnalele si informatiile cu care indivizii se informeaza in legatura cu unele posibilitati sau pericole apropiate si presupune interpretarea acestora. Pe de alta parte aceste semnale furnizeaza informatiile, care in natura umana nu sunt neaparat orientate dar pot fi dirijate.
• Transmiterea informatiilor precum si receptarea lor de cele mai multe ori sunt provocate de conditii impefecte sau perturbari efective care le poate afecta. Atitudinile interlocutorilor se pot caracteriza printr-o serie de ambivalente si ezitari, traduse prin unele ambiguitati in formularea sau interpretarea mesajelor. Niciun mesaj nu poate fi corect si definitiv formulat sau receptionat dintr-o data, fiind necesare tatonari si modificari progresive, in vederea clarificarii.
• Comunicarea presupune reversibilitatea mesajelor in cadrul unei relatii care reuneste doua sau mai multe entitati, chiar daca mesajele nu sunt de acelasi ordin. Orice comunicare se realizeaza printr-o serie de intreaga de relationari intre memoriile, vocabularele, imaginatiile si perceptiile aflate in joc.
• Comunicarea se stabileste prin crearea de sens, gratie unei suite de verigi care permit instituirea unor raporturi de contrast sau de opozitie intre obiectivele, rolurile, atitudinile si cenzurile proprii fiecaruia si care fac legatura cu mediul, in functie de diversitatea proiectelor si conform gradului de dependenta fata de institutii.
• Conceptul de securitate reprezinta sursa de legitimare a unui stat cu capacitatea de a proteja si mentine drepturile cetatenilor sai si de a le asigura mediul prielnic satisfacerii tuturor nevoilor.

2. UNIVERSUL JUSTITIE PENALE
• Dupa cum se stie exista o neliniste foarte mare a publicului larg in fata criminalitatii care cucereste spatii noi atat pe verticala, cat si pe orizontala structurii sociale.
• Mass-media reuseste sa dovedeasca in acest sens faptele penale si sa provoace o stare de apatie generalizata.
• Pentru infractorii din toata lumea exista pedepse prevazute de codurile de procedura penale. In acest sens justitia penala trebuie sa joace un rol bine definit si limitat in orice societate democratica, astfel ca o condamnare la inchisoare trebuie sa fie folosita de catre instantele judiciare.
• In contexte socio-culturale diferite, de-a lungul istoriei au fost intalnite cateva domenii de utilizare a inchisorii.
• Un domeniu a fost cel judiciar, inchiderea unor persoane putand precede procesul sau executarea unui suplicu si continuand cu inchiderea celor de la galere atunci cand nu mureau, cu inchiderea condamnatilor la moarte gratiati, inchiderea rau-platnicilor.
• Utilizarea inchisorii in domeniul politic cu inchiderea concurentilor politici si inchiderea opozantilor ideologici, a celor cu idei sau autori ai unor practici considerate subversive.
• Domeniul familial atuci cand erau inchisi copiii cu comportament daunator imaginii sau dezvoltarii familiei.
• Analiza institutiei devine mai profunda cand logica sociala a functionarii acesteia este indreptata in trei directii:
- inchiderea pentru neutralizare, atunci cand se urmareste inchiderea indivizilor considerati ca pot vatama societatea;
- inchisoarea pentru diferentiere sociala care ofera celor inchisi o formare sau competente care sa le asigure un loc mai bun in societate;
- inchisoarea de autoritate care exprima o relatie de putere fata de opozantii politici sau fata de strainii in situatii neclare.
• Philippe Combessie aduce in discutie obiectivele sanctiunilor penale si le grupeaza in patru categorii:
- expiatiunea-ispasirea - care se inspira din conceptia religioasa privind pedeapsa divina ca o justificare a sanctiunii intoarsa catre trecut, spre actul comis;
- disuasiunea-descurajarea, schimbarea hotararii - a carei logica este uitilitarista si intoarsa catre viitor;
- neutralizarea, adica impiedicarea celui vinovat sa mai comita infractiuni;
- readaptarea-reeducarea-reinsertia, atunci cand se urmareste tratamentul detinutilor, ameliorarea si integrarea lor in societate.

3. ORGANIZAREA MEDIULUI PENITENCIAR PENTRU A PREVENI CONFLICTELE
• In penitenciar este in permanenta stare tensionata, insa conflictele sunt rare, deoarece personalul are o atitudine constructiva si sprijina detinutii in momentele dificile, raportul de forte este net in favoarea administratiei, iar in istoria crizelor cunoscute de detinuti acestea s-au soldat cu infrangerea lor.
• Modalitatile de impiedicare a aparitiei starilor tensionate intre detinuti sau intre acestia si personal (securitatea in penitenciar ):
- promovarea unei atmosfere destinse pe toate sectiile de detinere, cu initierea abilitatilor de comunicare pozitiva aparute la timp (o vorba buna, o gluma decenta );
- eliminarea conduitelor si deciziilor arbitrare;
- eliminarea surselor de frustrare negativa din tratamentul aplicat detinutilor fiind vorba de privilegiile de care se bucura unii condamnati, care nu fac decat sa-i infurie pe cei care nu beneficiaza de aceleasi tratamente preferentiale si de aici iscandu-se conflictele;
- eliminarea ambiguitatilor in probleme semnificative pentru detinuti, precum durata plimbarilor zilnice, orarul la cabinetul medical, rotatia detinutilor pentru anumite sarcini neplacute;
- sondajele de opinie realizate periodic pe probleme esentiale pentru masa detinutilor;
- pregatirea din timp a oricaror schimbari care privesc viata detinutilor;
- transferarea detinutilor care mentin o stare tensionata;
- stabilirea clara a obiectivelor comune pentru detinuti si personal, care necesita o cooperare cu avantaje pentru ambele parti;
- sistemul de reprezentare a detinutilor in relatiile cu administratia inchisorii;
- organizarea timpului detinutilor pentru a fi cuprinsi in cat mai multe activitati educative, sportive si recreative;
- eliminarea surselor de frustrare pentru personalul care lucreaza in contact direct cu detinutii.

4. PROGRAME EDUCATIVE IN DEZVOLTAREA UMANA A DETINUTILOR
• Pedeapsa se adreseaza unor categorii mai largi a populatiei unor potentiali delicventi comunicand semnificatii si valori care construiesc o cultura care sa sprijine viata sociala in statul de drept. In acest fel, practica penala furnizeaza un cadru cultural organizator, ale carui declaratii si activitati ajuta oamenii sa-si evalueze conduita si sa perceapa corect semnalele de aprobare, condamnare si stigmatizare pe care sanctiunile penale le transmit in mod clar si constient.
• Penalitatea construieste o lume in care legea si sanctiunile sale creeaza ordine si siguranta, fiind in acelasi timp un amplu proces de formare a oamenilor.
• Regimurile interne ale inchisorilor moderne au serioase preocupari pentru a asigura un ton moral si a institui valorile vietii cinstite dincolo de cerintele elementare de supunere si disciplina.
• De aceea in activitatea cultural-educativa nu se urmaresc rezultatele pe termen scurt, ci afirmarea solida a valorilor universale: demnitatea, adevarul, cultura, intelepciunea, bunatatea, etc.

5. ADMINISTRAREA VIETII DETINUTILOR SI MENTINEREA SECURITATII ACESTORA SI A PERSONALULUI
• Penitenciare sunt percepute ca medii de risc determinate de organizarea asezamantului si de particularitatile detinutilor: riscul de evadare, riscul de evadare cu recidiva, riscul de razvratire, riscul de conflicte violente, riscul de contaminare cu diverse maladii, etc. astfel, devin importante o serie de sarcini care duc la o buna administrare si securitate in penitenciar:
- paza care presupune datoria institutiei penitenciare de a veghea la incarcerarea detinutilor si a-i impiedica sa evadeze, obtinerea de informatii despre ce se intampla in randul lor, eliminarea posibilitatilor de luare de ostatici;
- ordinea fiind definita ca o structura de relatii sociale stabilita pe termen lung care se bazeaza pe respectul persoanelor si absenta conflictelor;
- ingrijiri de sanatate care inseamna punerea la dispozitia detinutilor a serviciilor necesare pentru mentinerea sau ameliorarea starii lor fizice si mentale.
• Contextual psihosocial al revoltelor din penitenciare are cateva elemente specifice institutiilor:
- climatul penitenciar inteles ca o ambianta psihologica generala care poate produce tensiuni in anumite imprejurari-modul cum percep detinutii normele si valorile promovate de administratia inchisori, aprecieriloe detinutilor privind sistemul de pedepse si recompense utilizat de gardieni;
- gradul integrarii grupurilor de detinuti, situatia fiind problematica, deoarece detinutii nu pot fi coezivi, neavand valori comune sau daca au ele sunt negative si reflecta experienta lor infractionala.
• Strategii de corelare a comunicarii in vederea securitatii in penitenciare cu principiile de utilizare a fortei:
- Aplicarea mai intai a mijloacelor non-violente
- Recurgerea la forta doar atunci cand acest lucru este inevitabil
- Impunerea pedepsei penale pentru abuzul de forta
- Raportarea incidentelor catre superiori
- Stabilirea regulilor de interventie in cazul intrunirilor care au loc ilegal, dar sunt non-violente
- Utilizarea echipamentului defensiv de catre personalul de interventie (scuturi, masti )
- Stabilirea domeniului de utilizare a armelor letale si a celor neletale
- Reducerea la minimum a riscului pentru nevinovati, somarea inaintea folosirii armelor de foc
- Folosirea armelor de foc in caz de legitima aparare
• Sarcina fundamenta a serviciului in penitenciare este aplicarea pedepsei penale, si anume:
- Control si siguranta: se exercita control necesar pentru executarea pedepsei
- Suport si motivatie: se sprijina si se motiveaza infractorii in vederea trairii fara delicte, prin ajutor oferit in dezvoltarea lor personala, sociala, profesionala si educationala.

6. CONCLUZII
COMUNICARE SI NEGOCIERE-SIGURANTA
• Schimbarile nu se produc intotdeauna sub semnul unei reciprocitati perfecte, de aceea uneori este necesar sa se argumenteze si sa se dezbata daca trebuie sa se ajunga sau nu la o decizie colectiva.
• Astfel, corelatia dintre comunicare si securitate, siguranta in penitenciare poate sa fie reprezentata:

COMUNICARE-NEGOCIERE SIGURANTA-SECURITATE
• Diferite principii care pot ghida conduitele

• Interesele opuse, in functie de rolurile profesionale, sociale si personale detinute de unii sau altii
• Contradictiile si dublele constrangeri inerente unei situatii de criza
• Atasamentul fata de formularea unor puncte de vedere

• Natura modalitatilor de aparare pe care fiecare tinde sa le puna in joc
• Tulburari afective inerente unei luari de pozitie colective si care e necesar sa fie anihilate
• Sarcini de control si siguranta indeplinitite prin folosirea unei combinatii intre personal si detinuti
• Eforturi de prevenire a evadarilor
• Baza de ordine si disciplina necesara a fi mentinuta prin incercarea de a reducere riscul ca detinutii sa fie supusi agresiunilor sau influentei negative din partea altor detinuti
• Eforturi pentru a impiedica folosirea de catre detinuti a drogurilor, abuz de alcool sau medicamente
• Reducerea riscului de recidivism prin asistarea si pregatirea pentru liberare, astfel incat detinutii sa fie ajutati sa-si conduca propriile vieti in conformitate cu legea.

In penitenciare, personalul care lucreaza o viata intreaga cu detinutii are nevoie de sens si consideratie in munca pe care o desfasoara la aceasta frontiera a civilizatiei moderne, care este inchisoare. Problematica sociala in penitenciare, care necesita timp, bani si vointa politica pentru a putea avea rezultate observabile trebuie sa se reglementeze prin obiective si noi sensuri ale justititei penale si atunci va putea fi inteleasa adecvat.

 

BIBLIOGRAFIE

1. „FENOMENOLOGIE PENITENCIARA”, GHOERGHE FLORIAN, ED. OSCAR PRINT, BUCURESTI, 2006
2. „TEHNICI DE COMUNICARE”, ANDRE DE PERETTI SI COLAB., ED. POLIROM, 2001
3. „DINAMICA PENITENCIARA”, GHEORGHE FLORIAN, ED. OSCAR PRINT, BUCURESTI 1999
4. „PSIHOLOGIA COMUNICARII”, JEAN-CLAUDE ABRIC, ED.POLIROM, 2002
5. „COMPORTAMENT PROSOCIAL”, LAURA NICOLETA BOCHIS, ED. SEMNE, BUCURESTI, 2013

recomanda

Recomanda acest cabinet

Sunteti pacient?

Dati o nota si scrieti cateva cuvinte despre experienta dvs pozitiva legata de acest cabinet, tratament efectuat, etc.

Recomandarea dvs:

Toate campurile sunt obligatorii.

Penalizam cabinetele cu autorecomandari!

Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.