Cabinet Psihologie Ioaneş Diana

experienta si profesionalism
Nota 10 din 36 recomandari
62759 vizite
Trimite o solicitare de programare la cabinet
Locatie: Bucuresti, Str. Maior Coravu nr. 30 bl. G3 et. 4 ap. 101, interfon 101c, 7 minute metrou Piata Iancului sau Piata Muncii, sector 2 [Arată în Google Maps]
Telefon: 0724993964
Program: Marti, Miercuri, Joi 12.30 - 21.30 Sambata 9.30 - 17.00
http://www.cabinet-psihologie-bucuresti.ro

Ce este si ce nu este consilierea psihologica?

Inapoi Autor: Diana Ioaneş, psiholog

 

Consilierea, spus in termeni foarte simpli, este un tip de relatie, in care o persoana specializata, acorda ajutor, la cerere, unei persoane care traverseaza o perioada mai dificila a vietii sale.

"Consilierea presupune existenta unei persoane, care are temporar sau permanent rolul de consilier si care ofera sau accepta in mod explicit sa acorde timp, atentie si respect uneia sau mai multor persoane, cu rolul temporar de client. Sarcina consilierii este de a oferi clientului oportunitatea de a explora, descoperi si clarifica moduri de a trai, valorificandu-si resursele, ceea ce conduce la sentimentul de bine interior, indreptandu-se spre o cat mai buna existenta" (Asociatia Britanica pentru Consiliere, 1991 ).

 

Exista mai multe tipuri de consiliere: consiliere psihologica, educationala, in domeniul carierei, juridica, imobiliara, in afaceri, pastorala; pentru fiecare din aceste domenii exista consilieri specializati in activitatea respectiva.

 

Consilierea este o relatie proactiva care declanseaza o schimbare, este o relatie de ajutor orientata dinspre consilier spre client, o relatie cu o durata limitata. Ceea ce-ti ofera consilierea dupa ce s-a incheiat este "sa te ajute sa te ajuti singur".

 

Diferentele dintre consiliere si psihoterapie ar fi: consilierea are rol de preventie, psihoterapia fiind un tip de interventie in cazul unor probleme cronice si in cazul unor situatii de criza, consilierea este centrata pe rezolvarea unor probleme punctuale, psihoterapia pe restructurarea personalitatii, consilierea are o durata mai scurta in timp ce psihoterapia dureaza mai mult (uneori chiar cativa ani ) .

 

Scopul consilierii psihologice:

- autocunoasterea si autodescoperirea propriului potential;

- crestere si dezvoltare personala;

- asumarea responsabilitatilor pentru deciziile luate;

- acceptarea de sine si acceptarea celorlalti;

- relatii pozitive cu ceilalti;

- cresterea gradului de toleranta la frustrare;

- imbunatatirea starii de sanatate fizica si psihica;

- stare de bine interior;

- descoperirea bucuriei de a trai.

 

Consilierea:

- este o relatie;

- este o forma speciala de comunicare;

- implica ascultarea;

- previne situatiile de criza;

- rol proactiv - presupune ca o persoana este ajutata de alta;

- presupune ca o persoana ajuta un grup de persoane;

- este o forma confidentiala de a oferi ajutor;

- se bazeaza pe principiul dezvoltarii personale;

- presupune "imputernicirea" persoanelor care cauta ajutor;

- inseamna a-i ajuta pe altii sa-si identifice si sa-si clarifice problemele;

- este activitate efectuata de profesionisti;

- se ghideaza dupa anumite teorii si dupa metode specifice domeniului (Hough, 1998 )

 

Consilierea nu este:

- relatie de prietenie;

- a avea grija asemenea unui parinte;

- a trata pe cineva ca un doctor;

- a instrui sau a preda;

- a sfatui;

- a judeca;

- doar folosirea deprinderilor si abilitatilor de consiliere (Sanders, 1999 )

 

Calitatile unui bun consilier

Empatia este, de departe, considerata cea mai importanta calitate a unui consilier. Ce inseamna a fi empatic? Inseamna sa ai abilitatea de a-l simti pe celalalt, de a simti ce simte el, de a rezona in plan emotional cu el, altfel spus, de "a fi pe aceeasi lungime de unda".

Intuitia este aceea calitate care ii da posibilitatea consilierului de a simti dincolo de cuvinte, de a auzi atat ceea ce se spune in sedinta, dar mai ales ceea ce nu se spune, dar se simte. Exista elemente non-verbale care-ti comunica despre client mult mai multe decat discursul sau: tacerile clientului, elemente de vestimentatie, coafura, postura, mimica, tonul vocii, intonatia, ritmul vorbirii etc.

A fi un bun ascultator si a respecta principiul confidentialitatii. Consilierul bun vorbeste in cabinet mai putin decat clientul sau, nu intrerupe, pune intrebari doar atunci cand dorese mai multe informatii sau vrea sa-si clarifice ceva (nu intreaba pentru propria lui curiozitate ) deci intrevine doar cand are ceva important de spus.

Capacitatea de a socializa, de a comunica cu usurinta cu ceilalti este necesara intrucat in meseria noastra avem de-a face cu cateva mii de clienti; ne intalnim in cabinet cu intreaga paleta a diversitatii umane. Nu exista doua personalitati la fel si atunci consilierul trebuie sa aiba capacitatea de se adapta fiecarui client.

Inteligenta peste medie, o cultura generala bogata se dovedesc a fi necesare consilierului pentru a putea comunica cat mai bine cu fiecare client. Cei care trec pragul unui cabinet de consiliere sunt atat persoane cu inteligenta medie cat si supradotati intelectual, sunt oameni care nu au fost foarte dedicati studiului, dar si oameni care au citit bilioteci intregi. De aceea este de dorit pentru consilier sa fie cel putin la fel de destept ca si clientul sau.

Onestitatea, moralitatea, autenticitatea sunt si ele calitati absolut necesare in aceasta meserie. Astfel fatarnicia, duplicitatea nu sunt recomandate dupa cum nu este recomandata imprietenirea cu clientul si transformarea relatiei intr-un alt tip de relatie sau solicitarea unor servicii clientului.

Experienta consilierului este o calitate care se castiga in timp si care da un plus de incredere atat consilierului cat si clientului care va simti siguranta consilierului in ceea ce face. Este foarte greu sa fii un bun consilier la 22 de ani cand abia ti-ai incheiat studiile si ai iesit din adolescenta. Sigur ca si consilierii incepatori in masura in care dovedesc suficient elan si dorinta de a evolua pot sa aiba rezultate bune.

Simtul umorului pare pentru multi o calitate care ar putea lipsi unui consilier, dar doar cei care au cunoscut persoane in meseria aceasta lipsiti de simtul umorului isi dau seama cat este de important sa manifesti umor intr-o anumita situatie.

 

Pasii rezolvarii unei probleme in consiliere

1. Stabilirea problemei;

2. Descrierea problemei - se realizeaza prin descrierea comportamentelor care insotesc acea problema, prin descrierea gandurilor si a emotiilor declansate in respectiva situatie;

3. Identificarea posibililor factori de formare si dezvoltare a problemei;

4. Identificarea factorilor de mentinere si de activare a problemei;

5. Stabilirea planului de interventie;

6. Etapele formularii planului de interventie sunt: a ) formularea obiectivului de lunga durata; b ) formularea obiectivelor specifice - obiectivele specifice trebuie formulate in functie de componentele comportamentale, cognitive sau emotionale ale descrierii problemei; c ) strategiile de interventie sunt formulate pentru fiecare obiectiv specific in parte si sunt realizate prin mai multe activitati specifice;

7. Evaluarea interventiei vizeaza modificarea cunostintelor, atitudinilor si abilitatilor. Se realizeaza prin: chestionare de cunostinte, atitudini si abilitati, grile de observare comportamentala (completata si realizata de specialist ), grile de autoevaluare comportamentala. (A. Baban, 2009 ) .

 

Cele mai frecvente greseli in consiliere:

- Utilizarea excesiva a intrebarilor inchise - acestea sunt intrebari prin care consilierul dobandeste informatii factuale (ex. "cat timp a durat aceea relatie?" ) si nu referire la stari emotionale sau sunt intrebari la care se raspunde cu "da" sau "nu". Potrivit ar fi utilizarea predominanta a intrebarilor deschise ("spuneti-mi cum v-ati simtit atunci?" ) care dau posibilitatea clientului sa constientizeze propriile trairi, sa reflecteze la viata sa interioara, sa invete sa asculte ceea ce simte.

- Utilizarea intrebarilor retorice la care se asteapta un anumit raspuns, fapt care ar dovedi ca intr-o anumita situatie consilierul ar sti mai bine decat clientul sau (ex. "presupun ca ati stiut ce-o sa urmeze?" ) ; sa nu uitam ca cel mai bun expert in propria lui viata este clientul si nu consilierul.

- Utilizarea intrebarilor tendentioase care tind sa-l conduca pe client spre blocarea explorarii propriilor emotii sugerandu-i acestuia sa adopte conduite acceptate social (ex. "sper ca n-ai de gand sa te lasi coplesit de emotii si sa renunti la aceasta casnicie?" )

- Evitarea intrebarilor care incep cu "de ce" pentru ca acestea tind sa blocheze clientul si sa-i dea senzatia ca este judecat si ca trebuie sa se justifice. Or sa nu uitam ca acesta se afla in cabinetul de consiliere tocmai pentru ca nu intelege de ce face anumite lucruri. Se recomanda utilizarea intrebarilor care incep cu "cum" "ce" "care" (ex. "ce anume va face sa va simtiti nemultumit in actualul loc de munca?" "care sunt scopurile dumneavoastra in urmatorii cinci ani?" )

 

Conduite complexe inhibitoare

- A judeca si evalua cu voce tare - "dumneata iti pierzi vremea";

- A moraliza, a atribui responsabilitatea eventualelor greseli - "cu apucaturile dvs...";

- Directionarea conversatiei - "va rog sa reluasi discusia despre...";

- Asumarea rolului de conducator - "sa stiti ca acesta este drumul corect in viata";

- A eticheta, a diagnostica - "ai complex de inferioritate";

- A crea o buna dispozitie artificiala lipsind clientul de a veni in contact cu grijile sale - "nu te mai framanta", "ai sa te simti bine";

- A nu accepta gandurile, reactiile sau trairile clientului, comunicandu-i direct ca ar fi trebuit sa se comporte si sa simta cu totul altfel - "trebuia sa te implici, sa arati ca esti barbat, sa nu te lasi...";

- A dadaci clientul neluand in seama nevoile si dorintele sale;

- Solicitarea de a se reveni asupra unor aspecte importante;

- Suprainterpretarea - "boala" incepatorului care a invatat acest mecanism de interventie si care simte nevoia sa-l exerseze; lasa impresia ca vrem sa ne construim propria versiune asupra problematicii fiind total nemultumit de clien;

. - Afisarea unei fatade superior-profesionale - prin informarea clientului despre cat de priceputi suntem, pe ce diplome si studii ne bazam, ce rezultate bune am avut astfel incat... cazul sau este un fleac (neincrederea consilierului ) ;

- Vorbirea inadecvata despre sine - cand incepem sa vorbim despre propriile necazuri sau suferinte (care devin mult mai importante decat cele ale clientului ) ;

- A fi grabit - sub presiunea timpului - gesturi precum consultarea ceasului, aranjarea hartiilor sau chiar imbracarea... creeaza stanjeneala si vinovatie de ambele parti. (C. Oancea, 2002 )

 

Bariere in calea ascultarii active

- Falsa ascultare - presupune o ascultare de fatada a clientului, o masca pe care o pune consilierul dand senzatia ca isi asculta clientul, privindu-l in ochi, aprobandu-l; dar de fapt gandurile consilerului sunt aiurea, fiind preocupat de cu totul altceva sau fiind absorbit de propriile probleme. Un bun consilier chiar daca are momente de neatentie incearca sa desluseasca ce anume l-a facut sa se duca cu gandul in alta directie si sa afle in felul acesta mai multe atat despre sine cat si despre client;

- Concentrarea pe aspecte nerelavente, pe detalii - atentia excesiva a consilierului asupra unor amanunte legate de vestimentatie, coafura, tonalitatea vocii, gesturi, ticuri, cu ignorarea toatala a problematicii expuse de client;

- Respigerea tacita a ceea ce contravine modului de a gandi, valorilor consilierului - ascultare selectiva a discursului clientului, existenta unor prejudecati din partea consilierului, ceea ce il determina pe acesta sa nu mai fie conectat cu clientul;

- Graba consilierului in a da senzatia ca a inteles - consilierul da un raspuns inainte ca sa fi terminat fraza clientul sau consilierul da o replica de genul: "stiu exact ce vrei sa spui".

 

Ca o concluzie, meseria de consilier depaseste domeniul experientei imediate, folosindu-se de anumite tehnici si strategii dobandite prin studii de specialitate, cursuri de formare, care-i vor oferi consilierului competentele necesare: empatie, ascultare activa, capacitatea de a comunica, de a tolera diferentele si ce este mai important de a crede in resursele clientului si in capacitatea sa de vindecare.

recomanda

Recomanda acest cabinet

Sunteti pacient?

Dati o nota si scrieti cateva cuvinte despre experienta dvs pozitiva legata de acest cabinet, tratament efectuat, etc.

Recomandarea dvs:

Toate campurile sunt obligatorii.

Penalizam cabinetele cu autorecomandari!

Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.