Generalități despre consumul și categoriile de substanțe utilizate de adolescenți

Ce înseamnă abuzul de substanțe în adolescență

Abuzul de substanțe se referă la consumul de tutun, alcool, medicamente sau droguri ilegale care ajunge să afecteze sănătatea fizică, echilibrul emoțional, relațiile și funcționarea socială a adolescentului.

În adolescență, consumul de substanțe interferează direct cu dezvoltarea psiho-emoțională și socială, o etapă esențială pentru formarea identității, a autonomiei și a capacității de autoreglare. De cele mai multe ori, debutul este ocazional, din curiozitate sau sub influența grupului.

În lipsa unor factori de protecție și a intervenției timpurii, consumul poate evolua spre abuz și dependență, cu consecințe importante: rezultate școlare slabe, conflicte familiale, izolare socială, probleme legale și dificultăți emoționale profunde. 

Adolescenții - o categorie vulnerabilă

În ultimii ani, consumul de substanțe în rândul adolescenților a crescut vizibil și în România.

Adolescența este o perioadă caracterizată prin:

imaturitate neurobiologică (creierul este încă în dezvoltare );

impulsivitate crescută; nevoia de apartenență și validare;

dificultăți de reglare emoțională.

Băieții tind să consume mai frecvent majoritatea substanțelor, în timp ce fetele folosesc în proporții similare sau mai mari medicamente cu efect sedativ, anxiolitic sau stimulant.

Principalele categorii de substanțe utilizate de adolescenți

Tutunul

Este adesea prima substanță încercată. Creează dependență rapidă, mai ales dacă fumatul se prelungește peste câteva luni. Are efecte nocive pe termen lung asupra sănătății și funcționează frecvent ca poartă de intrare către alte substanțe.

Alcoolul

Este una dintre cele mai frecvent consumate substanțe și una dintre cele mai periculoase.

Consumul de alcool la adolescenți:

scade inhibițiile;

crește riscul de accidente (inclusiv rutiere );

favorizează comportamente sexuale neprotejate;

crește riscul de sarcini nedorite și boli cu transmitere sexuală;

afectează memoria și capacitatea de judecată.

Canabisul (marijuana )

Utilizat frecvent, este perceput eronat ca fiind „inofensiv".

Poate provoca:

dificultăți de concentrare și învățare;

tulburări de memorie;

scăderea motivației;

agravarea anxietății și a depresiei.

Droguri stimulante (cocaină, metamfetamină )

Acestea creează dependență rapidă și pot duce la:

tulburări cardiace severe;

crize pseudoepileptice;

accidente vasculare;

paranoia, halucinații, episoade psihotice.

Droguri recreaționale de club (ecstasy, GHB )

Folosite mai ales în contexte de noapte, sunt extrem de periculoase în combinație cu alcool sau alte substanțe.

Pot cauza:

depresie severă;

tulburări de somn;

anxietate intensă;

afectarea memoriei și a concentrării;

leziuni hepatice.

Halucinogene (LSD, ketamină, mescalină )

Pot provoca:

episoade psihotice;

dereglări severe ale percepției;

stări de depersonalizare;

„flashback-uri" halucinatorii.

Opiacee (heroină, morfină, codeină )

Sunt extrem de adictive și produc dependență fizică și psihică. Sevrajul este sever și greu de suportat, iar riscul de recădere este ridicat.

Substanțe inhalante (spray-uri, adezivi, benzen )

Folosite mai ales de adolescenții foarte tineri, sunt ușor accesibile și extrem de toxice.

Pot produce:

leziuni cerebrale;

tulburări neurologice;

deces subit.

Medicamente utilizate abuziv (benzodiazepine, diazepam ) 

Sunt adesea subestimate ca risc. Pot duce la dependență, tulburări de memorie, sedare excesivă și sevraj periculos.

Steroizi anabolizanți

Utilizați mai ales de băieți pentru creșterea masei musculare.

Pot provoca:

tulburări hormonale;

agresivitate;

infertilitate;

boli cardiovasculare grave.

De la consum la dependență - etapele

1.Experimentarea - consum ocazional, sub influența grupului.

2.Reducerea stresului - substanța este folosită pentru a face față emoțiilor.

3. Abuzul regulat - apar probleme școlare, sociale și familiale.

4.Dependența - substanța este necesară pentru a funcționa și a evita sevrajul.

Factorii de risc principali 

•vulnerabilități emoționale și genetice;

• tulburări psihice (anxietate, depresie, ADHD );

• debut timpuriu al consumului;

• familie dezorganizată sau conflictuală;

• lipsa limitelor sau permisivitate excesivă;

• anturaj consumator; • acces facil la substanțe.

Semne de alarmă pentru părinți

• schimbări bruște de comportament;

• izolare;

• scăderea performanței școlare;

• minciuni și furt;

• igienă neglijată;

• ochi roșii, pierdere în greutate;

• agresivitate sau apatie.

Prevenție, tratament și speranță

Orice consum în copilărie sau adolescență trebuie tratat cu seriozitate, dar fără stigmatizare.

Prevenția începe prin:

• relații sigure în familie;

• comunicare autentică;

• educație emoțională;

• intervenție timpurie.

Tratamentul eficient presupune psihoterapie, uneori asociată cu tratament medical, și implicarea activă a familiei. Recăderile pot apărea și nu reprezintă un eșec, ci un semnal că adolescentul are nevoie de mai mult sprijin. În spatele consumului de substanțe se află aproape întotdeauna o suferință emoțională. Adolescenții nu au nevoie doar să li se spună ce este interzis, ci să fie ajutați să înțeleagă ce simt, ce le lipsește și ce pot face altfel.

Ciobanu Georgeta

Psihoterapeut SPER

www.psihologinconstanta.ro