Starea psihologică de Încrederea în sine se referă la atitudinea și credințele unei persoane legate de  propriile abilități și atuuri.

Încrederea în sine se învață  în copilărie. În această etapă de viață, în funcție de contextul familial sau de feedback, încrederea în sine fie se va dezvolta și va crește, fie va stagna sau se va diminua

De exemplu, atunci:

- cand ești subiectul criticii sau abuzului părinților sau a celor care te îngrijesc;

- cand îți lipsesc experiențele care să-ți hrănească sentimentul de încredere;

- cand îți lipsesc încurajările din partea părinților atunci când ai reușit ceva;

- cand ești Stigmatizat pentru un comportament sau o înfățișare neobișnuită sau pentru apartenența la o clasă sau identitate socială,   există riscul ca încrederea în sine să-și oprească dezvoltarea încă dintr-o fază timpurie.

Dimpotrivă, atunci cînd ești  încurajat și apreciat de către părinți pentru fiecare pas făcut în propria dezvoltare și ești hrănit cu experiențe positive, încrederea în sine are mari șanse să se formeze și să-și facă simțită prezența în tot timpul vieții.

Gradul de încredere în sine, ridicat sau scăzut, se reflectă în atitudinea unei persoane atunci când se află în situații noi de viață, la locul de muncă, în relații cu ceilalți și cu sine, astfel: O persoană cu încredere în sine ridicată  își creează contexte noi de viață fără să ezite sau să aibă dubii că nu face ceea ce trebuie; la locul de muncă dă dovadă de performanță, iar în ce privește relațiile, le alege pe acelea care prezintă potențial de crestere personală.

Pe de altă parte, persoana cu încredere redusă în sine este ezitantă, evitantă sau trăiește de multe ori cu anxietate când vine vorba de contexte noi de viață, în relații nu alege întotdeauna în beneficiul său, iar la locul de muncă nu crede că va duce până la capăt un proiect sau, dacă îl va finaliza va fi cu un consum mare de energie.

Încrederea în Sine nu este Laudă de Sine.

Încrederea în sine diferă de îngâmfare, de mândria de sine în exces (‘umflatul în pene’ ).

Încrederea în sine descrie încrederea unei persoane în abilitatea sau capacitatea sa de a performa, pe baza unei serii de succese anterioare. Cei care sunt încrezători în ei înșiși continuă să creadă în capacitățile lor, indiferent de provocarile sau sarcinile pe care le au de îndeplinit.

Cel mai probabil, aceștia sunt și cei mai dispuși să riște, să încerce lucruri noi sau să dobândească aptitudini noi.  

Încrederea în Sine nu este același lucru cu Încrederea în general

Uneori se folosesc  atât termenul de încredere cat și cel de încredere în sine pentru  a descrie același lucru, însă încrederea în sine este o stare mai complexă. Unii oameni pot avea încredere în faptul că pot reuși să obțină ceva într-un timp foarte scurt, iar alții că pot participa la marathon: încrederea depinde de obicei de context și diferă prin această trăsătură de încrederea în sine.  

Oamenii pot fi încrezători că pot performa într-un domeniu sau altul, însă cei cu încredere în ei înșiși cred că, cu suficientă practică și studiu, pot performa aproape în orice domeniu.

Încrederea în sine nu este același lucru cu Stima de Sine

Uneori, încrederea în sine este comparată cu stima de sine, și, deși aceste două concepte au ceva în comun, ele se  diferențiază.

Stima de sine, se referă la sentimentele unei persoane față de sine însuși. Este un proces intern și independent.

Încrederea în sine, pe de altă parte, este determinată de interacțiunea unei persoane cu exteriorul.

Gradul în care oamenii se apreciază și se valorizează pe ei înșiși ține de stima de sine, iar felul în care cineva crede în propriile aptitudini ține de încrederea în sine.  

Semne și Simptome ale unei Încrederi de sine bine conturate:

În general, Încrederea în sine ajută la o stare de bine mentală și emoțională.

Relația între Încrederea în sine și Starea de Bine:

- Cu cât cineva are mai multă încredere în sine, cu atât mai mult el își va putea asuma anumite riscuri să-și îmbunătățească contextul  de viață.  Cu cât își va asuma mai multe riscuri, cu atât sunt șanse mai mari să și reușească. Cu cât experimentează mai des succesul, cu atât va avea o impresie mai bună despre ei înșuși. Acest cerc de acțiuni conduce la un grad ridicat de satisfacție a vieții.

Relația între Încrederea în sine și Eficiență:

-Încrederea în sine poate influența sentimentul de eficiență al unei persoane. Cu cât cineva crede mai mult în sine, cu atât se simte mai în măsură să încerce lucruri noi sau să-și împlinească obiectivele personale. Datorită succeselor anterioare, provocările apar mai puțin intimidante pentru aceste persoane, de unde și sentimentul acestora de  control asupra propriei vieți.

Relația între Încrederea în sine și Anxietate:

- O atitudine de încredere poate ajuta pe cineva să depășească mai ușor obstacolele cu care se întâlnește, astfel că, atunci când apar provocări sau situații necunoscute o astfel de persoană le trăiește cu mai puțină anxietate și teamă, și mai mult ca o experiență în urma căreia va avea beneficii valoroase.

Încredere = Mai multă energie, mai puțin stres: oamenii cu încredere în sine trăiesc mai puțin anxietatea și îndoiala de sine atunci când vine vorba de propriile acțiuni și obiective.

O stare mentală pozitivă poate facilita un stil de viață bazat pe mulțumire și bucurie..

Încredere = Succes: pentru mare parte dintre oameni, un obiectiv important în viață este să aibă succes, să reușească în ceea ce își propun. Cu cât cineva reușeste să realizeze mai multe lucruri din ce își propune, cu atât cresc șansele ca acesta să obțină mai multe aptitudini. Pe de altă parte, când o persoană eșuează în mod constant, devine inhibată și evitantă și rămâne cramponată în tematica pierderii și a nereușitei.

Încrederea în sine reprezintă o cale spre success pentru că oferă acele instrumente necesare dezvoltării încrederii în propriile abilități și în dorința de a încerca.

Încrederea în sine, chiar dacă este bine dezvoltată, poate la un moment dat să fie periclitată de numite situații de viață, precum:

- pierderea sau schimbarea locului de muncă,

- finalizarea sau sfârșitul unei relații intime,

- dificultăți financiare sau probleme cu legea,

- dependența sau abuzul de substanțe,

- a avea copii cu probleme emoționale,

- probleme medicale,

- sau alte evenimente care ne pot face să ne îndoim de noi înșine.

Semne și Simptome ale unei Încrederi de sine scăzută:

Printre  cele mai comune trăsături ale unei persoane cu încredere în sine scăzută sunt: -

 - Dialogul/comunicarea negativă cu sine.

 - Auto-devalorizarea.

 - Sentimentul de eșec.

 - Starea de neadecvare (senzația că nu este suficient de bună )

 - Ideea ca trebuie să fie și să se comporte perfect, pentru că altfel nu va fi apreciată.

 - Codependența (sacrificarea propriilor nevoi în favoarea satisfacerii nevoilor celorlalți; se asociază cu pasivitatea și cu sentimetul de rușine, insecuritate și nevalorizare )

 - Anxietatea socială

 - O anxietate generală

 - Rușinea

 - Depresia

Rar se întâmplă ca aceste mesaje și credințe negative față de sine  să fie adevărate, însă acest tipar de gândire este atât de bine înrădăcinat, încât unei persoane cu încredere în sine redusă îi este dificil să recunoască frecvența cu care apare.

Cum poate ajuta Psihoterapia persoanele cu încredere în sine diminuată?

Terapia poate fi de mare ajutor în îmbunătățirea încrederii în sine.

Psihoterapeuții pot sprijini clienții în procesul ce are drept obiectiv:

- ieșirea din tiparul gândirii negative,

- depășirea traumelor care au condus la diminuarea nivelului de încredere,

- reinterpretarea eșecurilor anterioare,

- înțelegerea barierelor din prezent care blochează atingerea succesului

- și restabilirea încrederii în sine.

Acest proces nu doar va crește încrederea în sine, ci și nivelul întregii sănătăți mentale.

În terapie, persoanele cu încredere de sine redusă pot lucra pentru a deveni mai încrezătoare și mai conștiente  de ele însele.  

Sentimentul de împlinire reprezintă o propulsie pentru încrederea în sine, iar terapia poate ajuta la identificarea acelor activități care pot stimula și crește  încrederea în sine  și competența.

Suplimentar, în terapie se mai lucrează și asupra dezvoltării auto-compasiunii, astfel ca persoanele cu încredere redusă să-și stabilească obiective realiste și să se trateze cu aceeași îngaduință și încurajare pe care ei o acorda celorlalți.

Când o persoană are o percepție de sine negativă bine înrădăcinată sau se critică de mult timp, este mai dificil să își dezvolte încrederea în sine, însă în terapie există un  spațiu propice pentru dezvoltarea unei percepții pozitive despre sine și a unei atitudini de respect care vor accelera acest proces.