Oamenii sunt ființe sociale. În timpul pandemiei, a devenit mai evident ca niciodată că nu putem trăi în izolare. Astfel ne-am adaptat la noile condiții de trai: am făcut petreceri online; am ieșit la întâlniri în aer liber, păstrând 1.5 metri distanță și am făcut bule de socializare, numai pentru a nu fi singuri. Apartenența la grup a avut de-a lungul evoluției noastre o importanță crucială, întrucât ne-a îmbunătățit considerabil șansele de supraviețuire. Fără cooperare și întrajutorare umană, probabil lumea nu ar fi condusă de noi astăzi. Însă grupul are și efecte negative, față de care mulți dintre noi suntem în continuare ignoranți.

Oamenii au o imagine de sine relativ stabilă și cred că știu cine sunt. Însă încă din prima jumătate a secolului trecut, William James, părintele psihologiei americane, a sugerat: conceptul de sine poate fi puternic influențat de relațiile sociale pe care le avem. Cercetările ulterioare au confirmat că acesta avea dreptate.

Schimbarea identității

Identitatea noastră se schimbă în funcție de contextul social și de persoanele cu care interacționăm. Probabil că unora dintre noi ni s-a spus că suntem complet diferiți la muncă față de acasă. Ne place să credem că asta e alegerea noastră, și că ne păstrăm un set de valori și principii fundamentale intacte, indiferent de mediul în care ne aflăm, dar nu e așa.

Avem mai puțin control asupra comportamentului nostru decât ne închipuim. Ajungem chiar să confundăm opiniile, convingerile și acțiunile grupului cu ale noastre. Un grup e astfel un mediu de contaminare și uniformizare psihologică, în care pierdem părți din noi pentru a ne integra într-un tot. Și partea cea mai înfricoșătoare e că această influență nu e exercitată doar când membrii grupului sunt prezenți, ci și în absența lor. Simpla identificare cu grupul și apartenența la acesta, ne face să vedem lumea printr-un filtru diferit. Ne afectează comportamentul, opiniile, alegerile. Astfel, alegerea unui grup devine cu atât mai importantă, precum și cunoașterea unor metode de a ne proteja de această asimilare la mentalitatea de grup.

Mentalitatea de grup

Mentalitatea de grup e un fenomen psihologic descris în anul 1972 de către psihologul social Irving L. Janis. Acesta se referă la deciziile iraționale și sub-optime făcute de oameni, care simt presiunea de a se conforma opiniei generale dintr-un grup, sau care cred că dezaprobarea sau divergențele sunt imposibile. Principalul combustibil al mentalității de grup este dorința de apartenență la un grup. Așa cum am menționat, suntem ființe sociale, și nu putem trăi singuri. Putem vorbi astfel de influența socială.

Mentalitatea de grup se manifestă prin reținerea membrilor din cadrul grupului față de exprimarea opiniilor reale, sau a judecăților și dezaprobărilor față de consensul general. Din dorința de a fi de acord cu majoritatea, membrii grupului pot ignora consecințele etice sau morale ale ideilor exprimate și promovate de grup. Mentalitatea de grup este extrem de puternică în grupurile care subliniază importanța identificării cu acel grup. (de exemplu, un grup politic sau religios va face asta mai adesea decât un grup de jucători de tenis ). Accentuează diviziunea dintre noi și ei, exluzând și chiar având atitudini discriminatorii sau pline de ură la adresa celor care nu fac parte din grup. De asemenea, un grup care pedepsește opiniile contradictorii sau critica, promovează activ mentalitatea de grup. Această atitudine este comună în organizații care doresc uniformizarea membrilor (organizații religioase, militare, politice ).

Suntem niște imitatori

De ce atunci când suntem în lift cu alte persoane, ne orientăm spre ușă, deși am vrea să ne uităm în oglindă? De ce stăm într-un amfiteatru la facultate în ultimele rânduri, care sunt pline, deși ne-am dori să stăm mai aproape, și acolo am avea și mai mult spațiu? De ce ne cumpărăm același parfum pe care-l poartă prietenele și aceeași bere pe care o beau amicii noștri în bar? Pentru că deși credem că facem și cumpărăm ce ne place, de multe ori, facem și cumpărăm ce le place persoanelor din grupul nostru. Acest lucru e exploatat de companiile care vor să ne ia banii, prin reclame și strategii de marketing.

Studiile pe influența grupului arată că avem tendința de a copia limbajul corporal, imităm tonul vocii persoanelor cu care vorbim, tindem să avem aceleași emoții ca persoanele din jurul nostru și imităm comportamentele de cumpărare ale apropiaților. Mai multe cercetări au descoperit că atunci când nu avem o opinie puternică legată de un set de produse din care trebuie să alegem, în loc să punem întrebări și să comparăm produsele disponibile, ne uităm pur și simplu la ce produs a ales majoritatea. Iar asta se întâmplă de obicei în cazul produselor aflate la discount sau la promoție.

Cum ne putem proteja de asimilarea în grup?

În primul rând, conștientizarea existenței mentalității de grup și a tendinței noastre de a ne conforma poate fi un prim pas. Odată ce suntem conștienți de această dinamică, putem fi mai vigilenți în evaluarea propriei noastre gândiri și comportamente.

Este important să ne cultivăm o identitate personală puternică și să ne bazăm pe propriile noastre valori și principii. Atunci când suntem siguri de cine suntem și ce credem, suntem mai puțin susceptibili la influențele grupului.

În plus, să punem întrebări și să căutăm informații independente poate ajuta la evitarea mentalității de grup. De asemenea, să fim deschiși la opiniile și perspectivele altor oameni, chiar dacă diferă de ale noastre, și să nu ne temem să exprimăm gânduri și opinii neconformiste.

În cele din urmă, să fim conștienți de influențele mediatice și comerciale asupra gândirii noastre și să evaluăm critic informațiile și mesajele pe care le primim.

În concluzie, grupurile au o influență puternică asupra identității și comportamentului nostru. Este important să fim conștienți de această influență și să luăm măsuri pentru a ne proteja de asimilarea în mentalitatea de grup. Cultivarea unei identități personale puternice, punerea întrebărilor și căutarea informațiilor independente și evaluarea critică a mesajelor și influențelor externe pot contribui la menținerea autonomiei și a integrității noastre individuale.