Nevoia de a fi văzut — dincolo de cuvinte

 Trăim într-o lume în care putem vorbi cu orice și oricine, oricând. Putem scrie „mă doare" într-o căsuță de chat și primi înapoi: „Îmi pare rău că simți asta. Vrei să vorbim despre asta?" Și poate că pare cald și empatic. Poate că e coerent. Poate că simți, pentru o clipă, că cineva te aude. Dar în același timp… știi că acel „cineva" nu există cu adevărat. Nu are inimă care tresare. Nu respiră alături de tine. Nu trăiește cu tine acel gol. Conversațiile cu AI-ul pot fi un pod. Dar nu pot fi un loc de popas profund. Pentru că în spatele fiecărei răni, nu e doar o idee. E o experiență trăită în relație. Și acea rană — are nevoie tot de o relație reală ca să se vindece. 

Paradoxul durerii: ne rănim în relație, dar tot acolo ne vindecăm 

Harville Hendrix spunea: „Ne naștem în relație, ne ranim în relație, și tot în relație ne vindecăm." Este poate cea mai simplă și profundă definiție a psihoterapiei. Trauma, respingerea, abandonul, rușinea — toate iau formă în relație cu ceilalți. Copilul nu se rupe de sine pentru că se uită în oglindă, ci pentru că cineva îl privește fără a-l vedea cu adevărat. Adolescentul nu se închide în el pentru că a citit o carte, ci pentru că cineva i-a răspuns cu ironie, sau deloc. Așadar, dacă rana e relațională, vindecarea nu poate fi algoritmică. Poate începe cu un cuvânt. Dar se vindecă în prezență. În timp. În ochii cuiva care este prezent, cu tine. 

Ce poate oferi AI-ul (și ce nu poate să înlocuiască )

 Da, AI-ul poate fi blând. Poate fi coerent. Poate simula empatia. Dar nu are corp. Nu are privire. Nu are emoție autentică. Ceea ce simți când ești cu un psihoterapeut în același spațiu - chiar și online - este ceva mai mult decât limbaj. Este co-reglare emoțională. Este neurobiologie vie. Psihoterapia nu este o conversație „cu sens". Este o întâlnire. Una în care nu primești doar răspunsuri, ci ți se oferă timp. Spațiu. Atenție neîntreruptă. Un psihoterapeut adevărat te aude și când taci. Și când negi. Și când funcționezi într-un tipar dureros. De aceea, în ciuda oricărei tehnologii care are răspunsul la orice, oamenii care suferă au nevoie, în procesul de vindecare, de alți oameni.