Psiholog Ancuța Velea

Sunt Ancuța Velea, psihoterapeut de orientare psihanalitică, membră a Colegiului Psihologilor din România și a Asociației de Consiliere și Psihoterapie Psihanalitică din București. Am studiat Psihologia la Universitatea din București, apoi am urmat un program de formare de lungă durată în Psihoterapie Psihanalitică.

Întâlnirea mea cu psihologia și, mai târziu, cu psihanaliza s-a petrecut fiind ghidată la început de dorința de cunoaștere și înțelegere a propriei lumi interioare. Ceea ce mă recomandă, dincolo de formarea universitară și postuniversitară, este și un proces personal de psihoterapie, ca parte semnificativă a experienței mele profesionale și personale. Știu cum se văd și cum se simt lucrurile și din ipostaza în care ești cel susținut, cel care se confruntă cu suferința în cabinetul unui terapeut. 

În munca mea, am ales o abordare psihoterapeutică relațională, pentru că eu cred în puterea vindecătoare a relațiilor umane. De cele mai multe ori, ajungem să fim răniți în cadrul unor relații (relații de familie, relații de cuplu, etc.), pe de altă parte, eliberarea de suferință, alinarea părților în suferință din noi înșine, pot fi experiențe trăite tot prin conexiune cu ceilalți, făcându-se astfel loc în viețile noastre și experiențelor relaționale înfloritoare, creatoare de Iubire.

Psihoterapia psihanalitică se axează pe modul în care experiențele trecute ne modelează prezentul, alegerile în viață și mai ales relațiile. O abordare psihanalitică este de preferat atunci când problemele cu care ne confruntăm sunt de lungă durată, repetitive și interferează semnificativ cu viața noastră (un exemplu în acest sens ar include intrarea repetată în relații nesatisfăcătoare și alegerea unor parteneri romantici indisponibili sau inaccesibili). Prin procesul pe care îl realizăm împreună în cabinet, identificăm aceste tipare de relaționare, relația terapeutică ajutându-ne să aducem la suprafață și să modificăm unele din aceste tipare inconștiente care ne blochează capacitatea de a fi noi înșine, de a ne simți liberi, de a avea relații în care să ne simțim împliniți emoțional.

Psihoterapia nu oferă soluții miraculoase la nefericirea umană, dar relația cu terapeutul poate reprezenta acea busolă care ne orientează către lumea noastră internă și către relațiile noastre. În acest fel se pune în mișcare un proces transformator, din interior spre exterior, prin care putem ajunge să ne bucurăm de viața din noi și din jurul nostru.