Olivia Stupar - Cabinet Individual de Psihologie şi Psihoterapie

Olivia Stupar - Cabinet Individual de Psihologie şi Psihoterapie

Nota 10 din 23 recomandari
31293 vizite
Locatie: Cluj-Napoca, jud Cluj, Str. Virgil Fulicea nr. 19 (paralela cu str Memorandumului, inspre Piata Muzeului) [Arată în Google Maps]
Telefon: 0752030393
Program: Luni-Vineri, 8:00-21:00, cu programare
Website: www.psiholog-oliviastupar.ro

FERICIREA - CATEVA IDEI UTILE

Inapoi Autor: Olivia Stupar
"O sa fiu mai fericit atunci cand...." De cate ori nu v-ati auzit pe voi insiva sau alte persoane rostind aceasta afirmatie si folosind in locul punctelor cuvinte care faceau referire la "bani", "sanatate", "cariera", "success", "relatii", etc. Si in majoritatea situatiilor, fericirea pare a fi ceva ce-l cautam in viitor, ceva ce il asteptam cu ardoare sa se intample, si de cele mai multe ori uitam ca poate fi ceva ce deja il avem, sau se afla chiar langa noi. Exista multe incercari de a descrie cat mai acurat fericirea. Dictionarul de Psihologie o defineste drept "o stare deosebita de implinire a ceva ce s-a realizat si a provocat un succes neasteptat sau mult asteptat sau asteptat tensionat. Se manifesta ca o stare euforica incarcata de trairi intense ce nu numai ca provoaca un fel de traire recuperatorie puternica, ci si o energizare, o stare de receptivitate si toleranta, cresterea dorintei de a face ca si altii sa fie fericiti." INGREDIENTELE FERICIRII. La intrebarea "Care sunt ingredientele fericirii?" raspunsul comun este ca o viata fericita inseamna o succesiune de situatii placute. Deci, daca avem o suma rezonabila de bani, prieteni buni, o viata de familie agreabila, o buna stare de sanatate si un loc de munca pe cat de interesant pe atat de bine remunerat, inseamna ca suntem mai aproape de fericire decat cineva care este sarac, fara loc de munca, fara familie si fara prieteni. Jonathan Freedman este autorul unui tablou caricatural in care recunoastem personificarea viziunii de mai sus: "Cea mai fericita persoana de pe continentul nord-american este o femeie pastor unitarian in varsta de patruzeci de ani.Lucreaza cu norma intreaga.Se afla la prima casatorie, e indragostita de barbatul ei care si el e indragostit de ea si au impreuna o viata sexuala activa si satisfacatoare. Ea a terminat un colegiu (dar nu si-a continuat studiile universitare ), si castiga douzeci si cinci de mii de dolari pe an. Atat ea cat si sotul ei sunt sanatosi.Femeia nu este excesiv de bisericoasa, din cand in cand se simte in armonie cu Universul, are incredere in sine insasi si in valorile dupa care se ghideaza.Este de parere ca viata are sens si ca ea insasi e intru totul capabila sa faca fata oricarei intamplari, pozitive sau negative" In cercetarile efectuate pe segmente vaste de populatie, s-a constatat ca varsta, etapa de viata, statutul socio-economic si profesional, ca si venitul familiei conteaza ca si elemente esentiale, dar altele par sa nu conteze aproape deloc: sexul, rasa, educatia, religia. Desi s-a stabilit ca nivelul fericirii difera de la un grup social la altul, ceea ce se dovedeste uimitor este ca statutul socio-economic si tot restul "ingredientelor" mentionate mai sus par a avea doar o insemnatate modesta. "HORA HEDONISTA" Cum se face ca ceea ce se cheama lucruri bune in viata nu par sa aiba un efect prea important asupra fericirii de durata, asa cum am fi tentati sa credem? Raspunsul care se contureaza este ca trairile placute ne dau din ce in ce mai putina fericire pe masura ce, repetandu-le, ne obisnuim cu ele.De exemplu, o persoana care iubeste enorm ciocolata, se angajeaza la o fabrica de ciocolata unde i se permite sa manance oricat vrea, asa cum pana atunci nu i se intamplase decat in visele ei cele mai minunate; e fericita...la inceput.Apoi ciocolata inceteaza sa-i mai ofere fericirea mult dorita. Psihologul American Harry Helson sustinea ca fiecare dintre noi dispune de un anumit "nivel de adaptare", un punct zero, neutru, corespunzator asteptarilor-ceea ce asteptam sa ni se intample bazand-ne pe ceea ce ni s-a intamplat deja in trecut.Daca ceea ce ni se intampla coincide cu nivelul de asteptare, nu vom fi nici fericiti, nici nefericiti.Dar daca evenimentele se dovedesc mai favorabile sau mai nefavorabile decat le-am anticipat, vom fi fericiti sau nefericiti. Daca presupunerea lui Harry Helson este corecta, cei care aspira la fericire devin proprii lor prizonieri: o serie de intamplari placute ne vor face fericiti, dar ne vor ridica si pretentiile.Si e posibil ca in fericirea de astazi sa incolteasca nefericirea de maine. Aceasta viziune cam deprimanta aspra fericirii a fost denumita "hora hedonista". Desi in ciuda teoriei nivelului de adaptare, cei mai multi oameni continua sa creada cu tarie ca daca ar avea mai multi bani ar fi mai fericiti, realitatea cercetarilor confirma validitatea acestei teorii. Una dintre aceste cercetari majore a fost efectuate aspra marilor castigatori ai loteriei statului Illinois.Ce au demonstrat investigatiile? Ca acesti "norocosi" nu se simteau cu nimic mai fericiti dupa ce castigasera sute de mii de dolari (unii chiar si un milion ), si ca nu se asteptau sa fie mai fericiti nici in urmatorii doi ani. Una din pledoariile cele mai remarcabile in favoarea teoriei nivelului de adaptare vine din partea romancierului rus Alexandr Soljenitan. In "O zi din viata lui Ivan Denisovici", scriitorul ne pune sub ochi tabloul unui lagar de munca din Siberia. Cu toata mizeria traiului de zi cu zi, personajul cartii nu este atat de nefericit cum poate am crede: "Ivan se duse la culcare pe deplin multumit.In ziua aceea, norocul daduse peste el de mai multe ori: nu-l bagasera la carcera, seful de echipa repartizase normele corect, nu trimisesera echipa in colonie, ciupise o gamela de terci la masa de seara, muncise cu placere; seara castigase ceva de la Tezar; isi cumparase tutun.Si nu se imbolnavise.Trecuse inca o zi...O zi fara nori. Aproape ca fusese o zi fericita". ESTE INTELIGENTA O PREMISA A FERICIRII? S-ar crede ca oamenii foarte inteligenti ar avea, in medie, mai multe sanse de fericire decat cei mai putin inteligenti.Totusi, in ciuda numeroaselor avantaje pe care le asigura inteligenta, realitatea demonstreaza cu o forta covarsitoare ca intre ele nu exista nici o legatura. Unul dintre motive ar fi ca oamenii foarte inteligenti tind sa nutreasca aspiratii si asteptari mult mai mari decat cei cu o inteligenta mai moderata. CASATORIA SI INFLUENTELE FAMILIALE Studiile dovedesc ca aceasta "institutie demodata"este una foarte buna; in medie, oamenii casatoriti sunt mult mai fericiti decat celibatarii.Cauzele acestei stari de fapt nu sunt foarte clare, dar se crede ca o substantiala legatura este sprijinul social si emotional furnizat de partenerul de viata. De asemenea, prezenta copiilor face ca familistii sa fie, in general, mai fericiti decat celibatarii.Se stie insa ca aparitia copiilor diminueaza initial fericirea maritala.Insa, in timp ce cuplurile fara copii se separa sau divorteaza daca mariajul nu este fericit, cuplurile nefericite decid deseori sa ramana impreuna "de dragul celor mici".Iar responsabilitatea cresterii si educarii unui copil da sens existentei cuplului, fiind privita ca meritorie si ulterior conducand la sentimentul de fericire. CONCLUZII Iata ca fericirea depinde, in parte, de experienta noastra emotionala din trecut si de locul pe care il ocupam intre oameni. Cu toate acestea, numarul evenimentelor placute din viata contribuie prea putin la fericire, pentru ca, pe termen lung, tindem sa avem exact atatea bucurii cate ne asteptam sa avem, iar fericirea este conditionata de o permanenta ameliorare a realitatii in raport cu asteptarile noastre. S-ar putea spune si ca secretul fericirii este personalitatea, sau felul nostru de a fi, de a gandi si de a actiona. Pentru ca nu evenimentele vietii, ci felul in care reactionam noi fata de ele reprezinta factorul determinant-de acest lucru depinde daca ne simtim in al noualea cer sau in ultimul subsol al infernului. Bibliografie 1.Argyle, M., The Psychology of Happiness, London, Methuen 2.Eysenck, H.J., Happinesss: Facts and Myths, London Erlbaum 3.Eysenck, H; Eysenck, M., Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora
recomanda

Recomanda acest cabinet

Sunteti pacient?

Dati o nota si scrieti cateva cuvinte despre experienta dvs pozitiva legata de acest cabinet, tratament efectuat, etc.

Recomandarea dvs:

Toate campurile sunt obligatorii.

Penalizam cabinetele cu autorecomandari!

Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.