Cabinet de psihologie - Radulescu Maria

Cabinet de psihologie - Radulescu Maria

Nota 10 din 1 recomandari
66294 vizite
Trimite o solicitare de programare la cabinet
Locatie: Cluj-Napoca, jud Cluj, Str. Tipografiei, nr. 11, ap. 2 (langa Central) [Arată în Google Maps]
Telefon: 0747921425
Program: Program flexibil Terapie prin SKIPE in tara si strainatate in prealabil cu programare 0747921425 sau pe ad de mail maria.radulescu1@yahoo.com www.romedic.ro/radulescu-maria-cabinet-de-psihologie www.rm-psiholog.weebly.com http://radulescu-maria.ucoz.ro/
Website: http://www.rm-psiholog.weebly.com

ALCOOLISMUL

Inapoi Autor: Maria Radulescu
Dependenta de alcool Dependenţa fiziologică de alcool este indicată de prezenţa simptomelor de toleranţă sau de abstinenţă la alcool. Abstinenţa de alcool se caracterizează prin dezvoltarea de simptome de abstinenţă în decurs de 12 ore sau mai mult după reducerea consumului de alcool, urmând unei ingestii prelungite şi excesive de alcool. Deoarece abstinenţa de alcool poate fi neplăcută şi intensă, persoanele cu dependenţă de alcool pot continua sa consume alcool în ciudal consecinţelor adverse, adesea pentru a evita sau uşura simptomele de abstinenţă. Unele simptome de abstinenţă (de ex. problemele cu somnul ) pot persista, cu o intensitate mai mică, timp de luni de zile de la intreruperea consumului de alcool. Odată ce se dezvoltă un tipar de uz compulsiv al alcoolului, persoanele cu dependenţă pot dedica perioade substanţiale de timp obţinerii şi consumării băuturilor alcoolice. Aceste persoane continuă adesea să facă uz de alcool în ciuda consecinţelor negative psihologice sau somatice (de ex., depresie, pierderi de cunostinta, maladie hepatică sau alte sechele ) . Abuzul de alcool este mai puţin sever decât dependenţa şi este diagnosticat numai după ce a fost stabilită absenţa dependenţei. Performanţa şcolară şi cea profesională pot suferi, fie din cauza efectelor băuturii, fie din cauza intoxicaţiei efective cu alcool la şcoală sau la serviciu. Ingrijirea copilului sau responsabilităţile domestice pot fi neglijate şi pot surveni absenţe de la şcoală sau de la serviciu în legătură cu alcoolul. Persoana poate uza de alcool în circumstanţe periculoase din punct de vedere fizic (de ex., condusul masinii sau manipularea unui utilaj în timp ce este beat ) . Pot apare dificultăţi legale din cauza uzului de alcool . Persoanele care fac abuz de alcool pot continua să consume alcool, în ciuda cunoaşterii faptului că acesta determina probleme sociale sau interpersonale importante (de ex., certuri violente cu soţia /soţul/ în timp ce este beat/ă/, maltratarea copilului ) . Intoxicatia cu alcool In intoxicatia cu alcool apar modificări comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative clinic (de ex., comportament sexual`sau agresiv inadecvat, labilitate afectivă, deteriorarea judecăţii, deteriorarea funcţionării sociale sau profesionale ) care apar în cursul sau la scurt timp după ingestia de alcool. Aceste modificări sunt acompaniate de dizartrie, incoordonare, mers nesigur, nistagmus, deteriorarea atenţiei sau memoriei, ori stupor sau comă. Gradele de incoordonare pot interfera cu capacitatea de a conduce masina şi cu efectuarea activităţilor uzuale, până la punctul de a cauza accidente. Proba uzului de alcool poate fi obţinută din halena alcoolică a respiraţiei persoanei si din analiza toxicologică a aerului expirat, a sângelui şi a urinii. Abstinenta alcoolica După încetarea (sau reducerea ) uzului excesiv şi prelungit de alcool apare un sindrom de abstinenţă caracteristic. Sindromul de abstinenţă include două sau mai multe dintre următoarele simptome: hiperactivitate vegetativă (de ex., transpiraţie sau puls mai mare de 100 ), tremor marcat al mâinilor, insomnie, agitaţie psihomotorie, anxietate, greaţă sau vomă, şi mai rar, crize de grand mal sau halucinaţii sau iluzii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii. Simptom ele de abstinenţă cauzează o deteriorare sau un stres semnificativ în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare. Simptomele de abstinenta alcoolica pot fi uşurate prin administrarea de alcool sau de alt deprimant cerebral. Simptomele de abstinenţă încep de regulă când concentraţiile sanguine ale alcoolului scad brusc (adică, în decurs de 4-12 ore ) după încetarea sau reducerea uzului de alcool. Simptomele de abstinenţă alcoolică ating maximul de intensitate în cursul celei de a doua zile de abstinenţă şi este posibil să se amelioreze considerabil în cea de a patra sau a cincea zi. După abstinenţa acută însă, simptomele de anxietate, insomnie şi disfuncţie vegetativă pot persista timp de 3-6 luni, la nivele de intensitate mai reduse. Dependenta de alcool si dependenta de droguri Dependenţa şi abuzul de alcool sunt asociate adesea cu dependenţa sau abuzul de alte substanţe (de ex., cannabis, cocaină, heroină, amfetamine, sedative, hipnotice şi anxiolitice, şi nicotină ) . Alcoolul poate fi utilizat pentru a uşura efectele nedorite ale acestor alte substanţe ori pentru a li se substitui, când acestea nu sunt disponibile. Simptome si complicatii ale dependentei si abuzului de alcool Simptomele de depresie, anxietate şi insomnia acompaniază frecvent dependenţa alcoolică şi uneori o preced. Intoxicaţia alcoolică se asociază uneori cu amnezie pentru evenimentele care au avut loc în cursul intoxicaţiei. Tulburările în legătură cu alcoolul sunt asociate cu o creştere semnificativă a riscului de accidente, violenţă şi suicid. Se estimează că una din cinci internări în unităţile de terapie intensivă din unele spitale urbane este în legătură cu alcoolul şi că 40% din populatie în Statele Unite are un accident în legătură cu alcoolul la un moment dat în viaţa, precum şi`că alcoolul este responsabil de 55% dintre decesele din cursul condusului masinii. Intoxicaţia alcoolică severă, mai ales la persoanele cu tulburare de personalitate antisocială, este asociată cu comiterea de acte infracţionale. De exemplu, mai mult de jumătate dintre toţi criminalii şi victimele lor se crede că erau intoxicaţi cu alcool în momentul crimei. Tulburările afective, tulburările anxioase, schizofrenia şi tulburarea de personalitate antisocială pot fi, de asemenea asociate cu dependenţa de alcool. Efecte medicale ale consumului excesiv de alcool Ingestia repetată de doze mari de alcool poate afecta aproape fiecare organ, în special tractul gastrointestinal, sistemul cardiovascular şi sistemul nervos central şi periferic. Efectele gastrointestinale includ gastrita, ulcerele gastric şi duodenal, şi la aproximativ 15% dintre cei care uzează excesiv de alcool, ciroza hepatică şi pancreatita. Există, de asemenea, o rată crescută a cancerului esofagian, gastric şi ai altor părţi ale tractului gastrointestinal. Cardiomiopatia şi alte miopatii sunt mai puţin frecvente, dar apar într-un procent crescut printre cei care beau excesiv de mult. Aceşti factori, împreună cu creşterea semnificativă a nivelului trigliceridelor şi colesterolului Iipoproteic cu densitate mică, contribuie la un risc crescut de maladie cardiacă. Efectele mai persistente ale abuzului de alcool asupra sistemului nervos includ deficitele cognitive, deteriorarea severă a memoriei . Multe dintre simptomele asociate cu tulburările în legătură cu alcoolul sunt o consecinţă a diverselor afectiuni medicale rezultate in urma consumului de alcool. Exemple sunt dispepsia, greaţa şi flatulenţa care acompaniază gastrita şi hepatomegalia, varicele esofagiene şi hemoroizii care acompaniază modificările hepatice induse de alcool. Alte semne somatice includ tremorul, mersul nesigur, insomnia şi disfuncţia erectilă. Băutul excesiv repetat în cursul sarcinii este asociat cu avort spontan şi cu sindrom alcoolic fetal. Abstinenţa de alcool poate fi asociată cu greaţă, vomă, gastrita, hematemeză, gură uscată, facies tumefiat şi cuperos, şi edeme periferice discrete. Intoxicaţia alcoolică poate duce la căderi şi la accidente care pot cauza fracturi, hematoame subdurale şi alte forme de traumatisme craniene. Intoxicaţia alcoolică severă repetată poate suprima, de asemenea, mecanismele imunitare şi poate predispune persoana la infecţii şi la creşterea riscului de cancer. Printre adolescenţi, tulburarea de conduită şi comportamentul antisocial repetat apar adesea concomitent cu abuzul sau dependenţa de alcool ori cu alte tulburări în legătură cu o substanţă. Modificările somatice în raport cu varsta la bătrâni duc la o creştere a susceptibilităţii creierului la efectele deprimante ale alcoolului, la diminuarea ratelor metabolismului hepatic a diverse substanţe, inclusiv a alcoolului şi scad procentajul de apă al corpului. Aceste modificări pot duce la bătrâni apariţia unei intoxicaţii mai severe şi, în consecinţă, probleme la nivele mai reduse de consum. Problemele în legătură cu alcoolul la bătrâni este foarte posibil să fie asociate cu alte complicaţii medicale. Femeile tind a prezenta concentraţii de alcool în.sânge mai mari decât bărbaţii la o anumită doză de alcool per kilogram din cauza procentului lor mai redus de apă în corp, a procentului lor mai ridicat de lipide în corp, precum şi a faptului ca ele tind sa metabolizeze alcoolul mai lent -Primul episod de intoxicaţie alcoolică este posibil să apara la mijlocul adolescenţei, cu varsta la debutul dependenţei de alcool atingând maximul în anii 20 si jumătatea anilor 30. Marea majoritate a celor care prezintă tulburări în legătură cu alcoolul o fac in jur de 30 de ani. Tratamentul dependentei de alcool Faza de precontemplare in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta tema care poate da de gandit. Faza de contemplare, in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp realitatea mult evitata patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si propuna schimbari profunde. Faza de actiune, in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind niste solutii se hotaraste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari mici si simple ale stilului de viata. Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu. De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din boala. Pericolul este ca fiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai incerce odata. Devine demoralizat si respinge unele informatii utile sau oferte de ajutor. Pentru multi alcoolici prima incercare se limiteaza la nivelul simptomatic, impunandu-si doar sa nu mai bea. Abia apoi realizeaza ca trebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din viata lor, sa rezolve situatii sociale,
Abstinenta este definita ca fiind abtinerea voluntara de la satisfacerea unor necesitati fiziologice sau a unor placeri. In cazul alcoolismului abstinenta este notiunea prin care se defineste renuntarea definitiva la comsumul de bauturi alcoolice sau orice preparat care contine alcool, Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic. Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata. Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine rezultate dependentii foarte motivati. Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala. Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia in grup - terapia de grup. Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70, 5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45, 5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup. Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani. - Psihoterapia pentru abuzul de alcool si alcoolism - In abuzul de alcool si alcoolism sunt utile atat psihoterapia individuala, cat si cea de grup si familiala. In cursul psihoterapiei se incearca realizarea urmatoarelor: - Crearea unui cadru sigur in care persoana sa isi poata discuta problemele; - Explorarea experientelor trecute; - Promovarea impartasirii si eliberarii de experientele emotionale negative care pot afecta stima de sine; - Invatarea unor abilitati de coping pentru a se descurca cu problemele si simptomele specifice; - Sprijin interpersonal; - Furnizarea unor stafuri autoritare; - Prin psihoterapia suportiva se ofera pacientilor un mediu sigur in care sa isi discute problemele. Pacientul este incurajat la nivel emotional. Acest tip de psihoterapie nu se centreaza pe experientele trecute. Este utila mai ales cu pacientii dezorganizati sau fragili din punct de vedere emotional. - Psihoterapia centrata pe coping invata pacientul diverse moduri practice pentru a se descurca cu probleme specifice cum sunt depresia, anxietatea, panica si recaderile in consumul de alcool. De multe ori se recomanda psihoterapia cognitiv-comportamentala si programele de preventie a recaderil
recomanda

Recomanda acest cabinet

Sunteti pacient?

Dati o nota si scrieti cateva cuvinte despre experienta dvs pozitiva legata de acest cabinet, tratament efectuat, etc.

Recomandarea dvs:

Toate campurile sunt obligatorii.

Penalizam cabinetele cu autorecomandari!

Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.