BUCURIA, BUNA DISPOZITIE, FERICIRE

Desi nu mi-a fost deloc usor sa scriu acest articol, pot spune ca a reprezentat o provocare pentru mine ca om: am fost si sunt inca, provocata sa ma concentrez si sa-mi aduc aminte, cand si cum am trait aceasta emotie! Sa fie momentul oare momentul cand am reusit la un examen important sau intr-o competitie in care aveam indoieli ca voi reusi? Sau momentul in care am aflat ca voi fi mama?... Sau alte situatii care nefiind atat de importante pentru altii, pentru mine au reprezentat o cotitura in viata privata, si in care nu aveam siguranta ca voi reusi sa evoluez... In primele doua situatii ati intuit ca este vorba despre bucuria reusitei si cea a procreerii... Dar despre cele apartinad unor situatii aferente vietii personale, as vrea sa va vorbesc in acest articol mai mult. De multe ori ne-am regasit in situatii in care am experimentat bucuria nascuta din contemplarea naturii, aparuta pe fondul unei excitari psihologice deja existente in organism. Sa presupunem ca va aflati intr-un moment al vietii in care va confruntati cu o situatie tensionanta si organismul vostru genereaza automat un mecanism de aparare care va determina sa va indepartati de situatia in care v-ati aflat si sa simtiti nevoia de a schimba locul, pur si simplu. Cel mai adesea aveti nevoie sa apelati la „mama natura" care va ajuta sa va incarcati energetic. O alta situatie intalnita destul de des este cea pe care multi specialisti o numesc ca fiind o reactie emotionala de tip „excitatie-interes". In general cu astfel de situatii toata lumea s-a confruntat de-a lungul vietii. Ea apare ca urmare a nevoii puternice de a a explora un teritoriu (domeniu ) necunoscut. este extrem de des intalnita la copii si adolescenti, fiind cunoscuta sub denumirea de „emotie rivala"t in confruntarea cu noutatea unui domeniu. II ajuta sa isi gaseasca forta interioara de a explora si de a-si testa reactiile. In cazul lor, este vorba de testarea organismului si indentificarea mecanismelor de adaptare specifica, care ii ajuta in dezvoltarea de sine si testarea unor convingeri de baza, in vederea formarii sistemului de valori propriu. Si totusi, de-a lungul vietii ne mai putem intalni cu astfel de emotii si la varsta adulta in cazul in care avem norocul sa avem meserii si/sau hobby-uri creative care ne solicita si ne stimuleaza in activitatile personale. Acet tip de experienta mentala si fizica este intensa si are o durata limitata in timp. Ca forma de manifestare a bucuriei, des intalnita, as putea mentiona SURASUL larg (vezi foto ), iar in formele extreme: lacrimile de fericire. Ele pot sa apara atunci cand avem de-a face cu un proces de dublare emotionala a bucuriei cu alt tip de emotie (tristete ). In tabelul de mai jos va prezint cele 2 mari situatii in care se pot experimenta doua emotii simultan: Lacrimile invingatorului Victoria poate aminti de toate sufereintele indurate solitar sau impreuna cu un grup, anterior situatiei reusitei; lipsa posibilitatii de a va bucura impreuna cu cei care au contribuit la reusita personala; ele pot anunta o eventuala despartire de toti cei care sunt alaturi de dvs.azi; sunt utile pentru ca usureaza sentimentele de invidie si ostilitate ale spectatorilor Lacrimile despartirilor Reintalnirile amintesc de lacrimile varsate anterior, la despartire De obicei aceste lacrimi au rolul de a cere ajutor de la cei care il pot oferi. BUNA DISPOZITIE In aceasta situatie discuta de o DISPOZITIE, care se diferentiaza de emotie prin timpul de manifesta-re. Intensitatea nu este atat de puternica ca in cazul emotiei, deci consumul energetic este mult mai scazut pentru organism. Desi nu a fost studiata atat de mult comparativ cu dispozitiile de tip distruc-tiv, cercetatorii au ajuns la concluzia ca exista anumite conditii propice provovarii bunei dispozitii, asupra carora se poate actiona volitiv, cu scopul determinarii anumitor parametri masurabili. Dintre modalitatile folosite se pot enumera: 1. proiectarea unor secvente hazlii dintr-o comedie; 2. partipcparea la un joc amuzant; 3. premierea cu o suma mica de bani. Efecte ale bunei dispozitii: 1. Determina persoanele sa ofere ajutor celor aflati in nevoie - gest modest, de scurta durata fara asumarea unor sarcini dificile; 2. Creste nivelul creativitatii - gasirea unor solutii la probleme complexe; 3. Decizii si hotarari mai bune - creste nivelul de concentrare; 4. Creste nivelul de asumare a riscului - poti deveni mai indraznet; 5. Autocontrolul si prudenta incita la evaluarea corecta a riscurilor la care s-ar putea expune; 6. Scaderea considerabila a manipularii din exterior, prin instalarea unui comportament docil - scade receptivitatea la o sarcina plictisitoare. FERICIREA Se vorbeste foarte mult pe tema fericirii si in mediile de specialitate, dar mai ales in cele obisnuite unde exista constant aceasta preocupare a omului simplu. Acest concept a fost studiat in special de catre filozofi care au incercat sa ofere o explicatie acestui deziderat. Daca ar fi sa facem o suma a tuturor ipotezelor lansate, am ajunge la „cele 4 chipuri ale fericirii" asa cum le-au denumit J.R.Avrill si T.A.More. Este vorba despre 4 stari care pot fi descrise in functie de doua dimensiuni - fericirea plina de exergie si calma - care se pot raporta si la circumnstantele exterioare sau interioare ale persoanei, dupa cum observam in tabelul de mai jos: Circumstante/ mod de manifestare Fericire ce depinde mai mult de circumstante exterioare FERCIRE EXTRINSECA Fericire ce depinde mai mult de circumstante interioare (propria persoana ) FERICIRE INTRINSECA Fericire plina de energie BUCURIE EX.: placerea simturilor a distractiilor Deviza: „Este o bucurie sa..." Angajare intr-o activitate inderptata catre atingerea unui tel considerat util EUDEMONIA dupa Aristotel; ex.progresul intr-o activitate care ne face placere Deviza: „Sa muncesti in pasi de dans" Fericire calma MULTUMIRE EX.: „sa te bucuri de ceea ce ai" Deviza: „Sunt multumit cu cat am" Echilibru sufletesc; serenitate Ex. sa nu-ti pierzi calmul si echilibrul sufletesc in fata succesului, dar nici a esecului Deviza: „Aceasta este viata" Despre o noua metoda de evaluare a presonalitatii, in functie de modul de raportare la indicatorii prezentati (vezi tabel ), specialistii au ajuns la urmatoarea concluzie (the big five ): DESCHIDERE (crescuta ): Imaginativ (a ), preferati varietatea si noutatea, deschidere catre valorile celorlalti DESCHIDERE (scazuta ) Centrat (a ) pe prezent, preferati rutina, domenii de interes mai putin numeroase, conservatorism CONTROL (crescut ) Competent (a ), constiincios (oasa ), centrat (a ) pe rezultat, concentrat (a ), reflexiv (a ) CONTROL (scazut ) Deseori nepregatit (a ), prea putin interesat (a ) de rezultat, usor de distras (a ), spontan (a ) EXTRAVERSIE (crescuta ) Prietenos (oasa ), sociabil (a ), stapan (a ) pe sine, adora agitatia, entuziast (a ) EXTRAVERSIE (scazuta ) Formalist (a ), prefera singuratatea, sters (stearsa ), lent (a ), ocoleste agitatia ALTRUISM (crescuta ) Increzator (oare ), deschis (a ), amabil (a ), conciliant (a ), modest (a ), impresionabil (a ) ALTRUISM (scazuta ) Neincrezator (oare ), rezervat (a ), isi ofera cu dificultate ajutorul, se simte superior (oara ) altora, rece STABILITATE EMOTIONALA (crescuta ) Relaxat (a ), rabdator (oare ), greu de descurajat, rareori timorat (a ), isi controleaza bine nivelul de stress STABILITATE EMOTIONALA (scazuta ) Nelinistit (a ), nervos (oasa ), usor de descurajat, defensiv (a ), stresat (a ) Modelul Big Five este cea mai modernă teorie asupra personalităţii umane. Conform acestei abordări, personalitatea umană este determinată de cinci factori mari (big five, n.r. ) care sunt: stabilitatea emoţională, extrovertirea, deschiderea mintală, agreabilitatea, conştiinciozitatea. Ponderea diferită a acestor factori determină în cazul fiecărui om personalitatea. Personalitatea influenţează comportamentul social al fiecăruia dintre noi şi ne poate dicta inclusiv dorinţa de a alege anumite profesii. (varianta on-line: https://psychcentral.com/personality-test/start.php ) Cei mai multi autori considera fericirea ca fiind produsul a doua componente: 1. Gradul de satisfactie (diferenta intre asteptari si realitate ); 2. Trairea emotionala - suma emotiilor dintr-o anumita perioa-da in care predomina cele pozitive (nivelul hedonist ); importanta este frecventa lor si nu intensitatea. Exista o teorie a diferentelor (GAP ) rezultata in urma unor cercetari efectuate, care concluzioneaza trei mari categorii de indicatori care influenteaza „starea de bine subiectiva": 1. Diferenta dintre ceea ce doriti si ceea ce aveti; 2. Diferenta dintre conditiile actuale de viata si cele din trecut; 3. Diferenta dintre ceea ce aveti dvs. si ceea ce au altii. Atrag atentia ca discutam de diferente percepu-te la nivel personal. Factori care influenteaza fericirea: 1. Sanatatea; 2. Personalitatea; 3. Casatorie (cuplu ); 4. Apartenen-ta religioasa; 5. Activitatea; 6. Relatiile si prietenii; varsta si banii nu au prea mare importanta. Intrebari la care ati putea raspunde pentru a va evalua gradul de fericire: 1. Astazi ce v-ar putea face mai fericit? ; 2. Ceea ce v-ar putea face mai fericit este probabil sau realizabil? ; 3. De care categorie anume se apropie mai mult idealul dvs.de fericire? ; 4. Care au fost momentele cele mai fericite din viata dvs.? ; 5. Care sunt momentele de fericire distruse din vina dvs.? ; 5. Ce v-ar putea aduce fericirea depinde de dvs.?
Souca Doriana Silvia - Cabinet individual de psihologie

Souca Doriana Silvia - Cabinet individual de psihologie

„Ochii vad doar ceea ce mintea este pregatita sa vada !” - Henri Bergson

Recomandă
Recomandă acest cabinet

Dați o notă și scrieți câteva cuvinte despre experiența dvs pozitivă legată de acest cabinet.

Toate campurile sunt obligatorii.
Penalizăm cabinetele cu autorecomandări!

Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp