Coşa & Asociatii - Societate civila profesionala de psihologie

Nota 10 din 5 recomandari
16548 vizite
Trimite o solicitare de programare la cabinet
Locatie: Targu Mures, jud Mures, Str. Belsugului Nr.13 [Arată în Google Maps]
Telefon: 0743079444 | 0365807461
Program: 9-18 si in functie de programari
Website: http://www.psihologmures.ro

copilul meu - fetita sau baiat

Inapoi Autor: lucia cosa
Copilul meu ca fetiţa şi ca băiat

Dacă până la trei ani fetiţele şi băieţeii se joacă cu aceleaşi jucării, apreciază aceleaşi lucruri şi există puţine diferenţe între ei în ceea ce priveşte preocupările, după această vârstă băieţii şi fetele se vor comporta în mod diferit şi vor avea o viziune diferită faţă de ei înşişi şi faţă de lume. Ei încep să urmeze drumuri diferite în dezvoltarea psihologică. Niciun părinte nu trebuie să uite că băietii şi fetele au valori diferite sau, mai bine zis, îşi ierarhizează în mod diferit valorile. Pentru fetite, cel mai important lucru sunt relaţiile cu cei din jur. Pentru băieţi, cea mai importantă este acţiunea, fetele se privesc în ochi destul de des şi le vine mai uşor să facă concesii, doar de dragul de a se juca împreună. Fetiţelor nu le pasă ce fac atâta timp cât sunt cu oamenii care le plac. Băieţii însă par foarte interesaţi de jucăriile pe care le au şi de ceea ce reuşesc să facă Pentru ei contează acţiunea mai mult decât compania în care sunt.
În calitate de părinţi, trebuie să veghem ca băieţii şi fetele noastre să ajungă la un acord profund şi definitiv în ceea ce priveşte particularităţile sexul lor. Ce putem face pentru a ajuta copilul să -şi afirme apartenenţa la sexul masculin sau la cel feminin? Factorul esenţial este ca ambii părinţi să accepte sexul copilului lor Dacă sunteţi fericiţi şi mândri că aveţi un băieţel, există toate şansele ca şi el să fie fericit de a fi băiat. Dacă sunteţi satisfăcuţi că aveţi o fată şi aceasta va fi fericită de acest lucru şi îşi va dezvolta identitatea sexuală corespunzătoare Dar, atât băieţii cât si fetele au nevoie de modele pe care să le imite. In acest sens, este mai simplu pentru fetiţe decât pentru băieţei. Aceasta, deorece în zilele noastre taţii lucrează de dimineaţa devreme până seara târziu şi se întamplă ca un băieţel să -şi vadă foarte puţin tatăl în timpul săptămânii. Pe de altă parte, divorţul conduce la îndepărtarea modelului masculin din viaţa băieţelului atâta vreme cât mamei îi sunt încedinţaţi de obicei copiii spre creştere. Această situaţie este mai uşor de înfruntat pentru fetiţe, deoarece acestea au nevoie de un model feminin. Ce se va întampla cu băieţii care îşi văd atât de rar taţii? Unde vor găsi modelul masculin? Remediul acestei stări de lucruri este simplu, dar aparent dificil de aplicat: trebuie ca tatăl să petreacă mult timp în compania copilului sau în situaţia în acare este imposibil acest lucru, mama să faciliteze accesul copilului la un model masculin care poate fi un bunic, un prieten, un unchi.etc
Cum îi învăţăm să se comporte ca fetiţele sau ca băieţii?
În primul rând există anumite particularităţi specifice fetiţelor respectiv băieţilor. Trebuie ca mama să accepte că stă în natura unui băiat să stea cu capul drept şi să fie mai dur Ea nu trebuie să încerce să-l transforme într-o creatură docilă, moale şi calmă, care seamănă cu o fată. Cât despre tată, acesta îşi poate iniţia fiul în jocurile bărbăteşti Poate de asemenea să-i ofere fetiţei tandreţea şi dulceaţa de care are nevoie pentru a-i stimula cochetăria şi feminitatea. Pe de altă parte, nu este indicat să exagerăm în a inocula copiilor noştrii doar anumite comportamente considerate ca fiind specifice sexului căruia îi aparţine. Expresii precum "trebuie să fi dur şi insensibil pentru a fi viril", "băieţii nu plang", "fetele nu au nevoie să gandească".nu-şi au rostul Dorim să facem din băieţii noştrii persoane capabile să arate şi calităţi "feminine" cum ar fi compasiune şi înţelegere pentru alţii. Şi vrem de asemenea ca fetele noastre să ajungă femei ceva mai puţin conformiste, mai originale, mai active, capabile să se descurce la fel de bine ca un bărbat. Din toate aceste motive nu trebuie să fim rigizi când inocilăm copiilor noştrii un anumit comportament. Aceştia trebuie să fie capabili să -şi manifeste sentimentele şi să poată avea şi un comportament asemănător sexului opus. Dacă mama îi cere băieţelului să o ajute la bucătărie, acest lucru nu îi va face rău. Cu atât mai puţin va fi lezată o fetiţă, dacă vrea să se joace cu maşini şi camioane. Incurajaţi copii să se comporte ca apartenenţi ai sexului lor, dar nu fiţi nici rigizi nici stereotipi.
Psiholog Lucia Coşa
recomanda

Recomanda acest cabinet

Sunteti pacient?

Dati o nota si scrieti cateva cuvinte despre experienta dvs pozitiva legata de acest cabinet, tratament efectuat, etc.

Recomandarea dvs:

Toate campurile sunt obligatorii.

Penalizam cabinetele cu autorecomandari!

Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.