"Asocierea consumului de marijuana şi a expectanţelor sexuale ale consumului cu comportamente se
Inapoi Autor: Annamaria Szonda
REZUMAT
Lucrarea are ca obiectiv examinarea măsurii în care comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, expectanţele sexuale prin consumul de marijuana şi intenţiile comportamentale ca factori importanţi pentru contactarea BTS/HIV. Studiul este gândit ca preliminar pentru alte studii longitudinale, şi are un design corelaţional, având variabila-predictor (v. independentă ) consumul de marijuana şi variabila-efect (v. dependentă ) comportamentele sexuale de risc. Pentru culegerea datelor am folosit chestionare care analizează intenţia comportamentală, comportamentul sexual, consumul de marijuana, expectanţele sexuale ale consumului de marijuana, problemele legate de marijuana (RMPI ) si dependenţa de marijuana (MDS ) . Chestionarele au fost distribuite online celor 117 respondenţi împărţiţi pe două eşantioane, consumatori de marijuana (n=60 ) şi neconsumatori (n=57 ) . Rezultatele studiului arată că comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, cu expectanţele sexuale ale consumului şi cu intenţiile comportamentale. Avand în vedere aceste rezultate, concluziile studiului nostru arată că expectanţele sexuale legate de marijuana pot avea un rol important în stimularea contactului sexual concomitent cu consumul de marijuana, fapt ce ar putea prezice comportamente sexuale de risc.
ABSTRACT
The objective of this paper is to explore the association of sex-related risk behaviours to marijuana use, marijuana sexual expectancies and behavioral intentions as important factors for STD/HIV infection. The current study is a preliminary stage for further longitudinal sudies and consists of a correlational design, with marijuana-use as independent variable and sexual risk behaviours as dependent variable. The input data was collected by means of scales analyzing behaviour intentions, sexual behaviour, marijuana use, marijuana related problems (RMPI ) and marijuana addiction (MDS ) . The scales were sent online to the 117 participants, divided into marijuana users (n=60 ) and non-users (n=57 ) . The results emphasize that sex risk behaviours are associated with marijuana use, sexual related expectancies of marijuana use and behaviour intentions. Keeping these in mind, our study concludes that sex-related marijuana expectancies could be an important factor for the encouragement of marijuana-use during sexual intercourse, and could predict sexual risk behaviour.
I. COMPONENTA TEORETICĂ
Fundamentare teoretică
Studiul nostru examinează fenomenul considerabil răspândit al consumului de marijuana şi implicaţiile sale asupra comportamentelor sexuale de risc în cadrul unei categorii de vârstă prea puţin regăsită în literatura de specialitate şi anume cea a adulţilor tineri din România, cu vârste de până la 37 de ani. Conform Angenţiei Naţionale Antidrog (2007 ), cannabisul se consumă în toate regiunile ţării, înregistrându-se următoarele procente: 5, 6% în Bucureşti, 1, 3% în Transilvania, 1, 1% în: Muntenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, 0, 9% în Dobrogea şi 0, 6% în Oltenia.
Conform Institutului de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" din Bucureşti, 82% din totalul cazurilor de infecţie cu HIV înregistrate în 2011 în România au contactat virusul pe cale sexuală. Numărul tinerilor care trăiesc cu SIDA în SUA a crescut cu 42% din 2000 până în 2004, iar sondajele recente indică faptul că adolescenţii contactează o mare parte din noile infecţii cu boli cu transmisibile sexual (BTS ) (CDC, 2009 ) . Cea mai întâlnită BTS bacterială din S.U.A este Chlamydia, cu două dintre cele mai mari procentaje de Chlamydia printre adolescenţi în general şi tinerele adulte (Institute of Medicine, 1997; Centers for Disease Control and Prevention CDC, 1997 ) . Numărul cazurilor de herpes genital printre adolescenţii caucazieni a crescut de cinci ori iar în grupul celor cu vârsta minimă de 20 de ani, cazurile s-au dublat în ultimii 5 ani (Flemming, 1997 ) . Studiile au arătat că infectarea cu BTS poate creşte riscul infecţiei cu HIV (Melnick et al., 1997 ) . Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Îmbolnăvirii a estimat că nu mai puţin de jumătate din cazurile noi de infecţie cu HIV pot proveni de la populaţia cu vârsta sub 25 de ani (CDC, 1997 ) .
Majoritatea studiilor de până acum pe tema consumului de marijuana şi a comportamentelor sexuale de risc s-au axat în principal pe adolescenţi. Referinţele şi rezultatele acestor studii constituie fundamentul prezentei iniţiative ştiinţifice.
Este cunoscut şi la nivel de simţ comun faptul că comportamentele sexuale de risc cresc expunerea la BTS şi contactarea virusului HIV. Adolescenţii sunt predispuşi unui risc crescut pentru mai multe consecinţe negative de sănătate asociate cu activitate sexuală timpurie şi neprotejată, incluzând infecţia cu HIV, alte BTS şi sarcină nedorită. Au rămas să fie dezbătuţi factorii de influenţă personali, familiali şi extrafamiliali (Kotchicka, Shaffera, Millerb & Forehanda, 2001 ) .
Literatura de specialitate sugerează că din ce în ce mai mulţi adolescenţi consumă tot mai mult alcool şi alte substanţe pe măsură ce devin tineri adulţi. Consumând aceste substanţe, se pot îndrepta spre comportamente sexuale riscante care îi pune în poziţia de mare risc de a contacta BTS, inclusiv HIV.
Într-un studiu făcut pe femeile de vârsta studenţiei, cazuri de infecţie cu HPV au crescut de la 26%-43% în decursul a trei ani (Ho, Bierman, Beardley, Chang, & Burk, 1998 ) . Pentru că studenţii au mai multe oportunităţi de a avea parteneri sexuali diferiţi şi pot consuma droguri şi alcool mai des înainte de contactul sexual, este mai probabil că aceştia prezintă un risc mai mare (Butcher et al., 1991 ) . Una dintre consecinţele comportamentului sexual de risc şi pentru această grupă de vârstă este creşterea numărului de boli transmisibile sexual (BTS ) .
Marea parte a cercetărilor pe populaţia tânără adultă s-a axat pe elevi (Staton & Leukefeld 1999 ), experimentările adolescenţilor cu alcool şi droguri fiind bine documentate în literatura de specialitate (Kandel, 1975; Kandel & Faust, 1980; Yamaguchi & Kandel, 1984a, 1984b ) . În studiul lui Kingree JB & Betz H. (2003 ), analiza subiecţilor a indicat că participanţii şi partenerii lor au fost mai predispuşi să folosească marijuana decât să consume alcool în timpul actului sexual.
De exemplu, într-un grup de adolescenţi cu vârste cuprinse între 13-19 ani, respondenţii au recunoscut că s-au implicat în comportament mai riscant în timpul contactelor sexuale după ce au consumat alcool sau alte substanţe, în comparaţie cu contactele înaintea cărora nu au consumat nimic (Cooper, Peirce, & Huselid, 1994 ) .
Într-un studiu realizat de Lance S Weinhart şi Michael P. Carey, rezultatele arată că cei care folosesc prezervativ când sunt "treji" tind de asemenea să îl folosească când consumă alcool. Cei care nu folosesc prezervativ când consumă alcool, probabil nu îl folosesc nici când sunt "treji". Un alt studiu a evidenţiat faptul că, femeile e mai puţin probabil să folosească prezervativul dacă au consumat alcool între 20-30 de zile pe lună şi dacă nu au negociat folosirea prezervativului. Acelaşi model prezice că femeile e mai probabil să aibe parteneri sexuali multipli daca au consumat droguri în ultima lună (Gina M Wingood, 1998 ) .
Marea parte a cercetărilor pe populaţia tânără adultă s-a axat pe elevi (Staton & Leukefeld 1999 ), experimentările adolescenţilor cu alcool şi droguri fiind bine documentate în literatura de specialitate (Kandel, 1975; Kandel & Faust, 1980; Yamaguchi & Kandel, 1984a, 1984b ) . În studiul lui Kingree JB & Betz H. (2003 ), analiza subiecţilor a indicat că participanţii şi partenerii lor e mai probabil să fi consumat marijuana decât alcool în timpul actului sexual.
Consumatorii de cannabis prezintă mai multe comportamente de risc sexual decât neconsumatorii şi un risc mai mare de infecţie HIV şi BTS (Bon, Hittner & Lawandales, 2001; Castilla, Barrio, Belza & de la Fuente, 1999; Poulin & Graham, 2001 ) . Un argument în plus adus de un alt studiu, arată că efectele situaţionale ale intoxicării cu cannabis, cum ar fi alterarea procesării informaţiilor (Kelleher, Stough, Sergejew & Rolfe, 2004 ), relaxarea şi starea euforică (Green, Kavanagh & Young, 2003 ), şi efectele afrodisiace raportate la nivel de individ (Kleiber & Soellner, 1998 ), ar putea reduce controlul comportamental şî creşte riscul contactului sexual neprotejat. Alternativ, o dispoziţie latentă pentru comportament de risc poate induce atât consumul de cannabis, cât şi risc sexual. Stall et al. (1986 ) discută factorii de personalitate în context social sau stil de viaţă obişnuit, sau o combinaţie a acestor factori ca posibile "variabile terţe" care influenţează dispoziţia de risc.
S-a demonstrat că adolescenţii care consumă substanţe în asociere cu activitatea sexuală, nu constituie singurul grup cu expunere mare la BTS şi HIV, tinerii şi adulţii constituind alte două grupuri importante expuse la aceste riscuri. De exemplu, un studiu a relevat faptul că aproape orice fel de consum de substanţe afectează capacitatea de responsabilizare a individului, indiferent de vârstă, atât la nivel personal cât şi la nivel social. Consumul anumitor droguri în timpul contactului sexual, cantitatea consumului în timpul acestei activităţi şi frecvenţa cu care se combină drogurile cu sexul, sunt toate asociate pozitiv cu activitate sexuală riscantă pentru SIDA. Înregistrările retrospective au arătat că bărbaţii care s-au abţinut de la a combina drogurile cu activitatea sexuală, e mai probabil să nu fi fost expuşi la nici un risc de SIDA în anul precedent. Bărbaţii care au combinat drogurile cu sexul era cel mai probabil să fi avut un trecut de activitate sexuală de risc mare în anul precedent. Aceste rezultate demonstrează o puternică legătură între consumul de alcool şî droguri în timpul contactului sexual şi nealinierea cu tehnicile de prevenţie a răspândirii SIDA (Stall, McKusick, Coates & Ostrow, 2008 ) .
Contactul sexual neplanificat sub influenţa alcoolului sau a altor droguri s-a dovedit a fi un factor de risc independent pentru parteneri sexuali multipli şi folosirea neregulată a prezervativului. Demonstrarea vreunei asocieri între consumul de substanţe, contactul sexual neplanificat şi alte comportamente sexuale, sprijină o abordare de minimizare a efectelor nedorite, incluzând caracterul de informare imparţială şi intervenţii adresate contactului sexual neplanificat sub influenţa unei substanţe (Poulin & Graham, 2001 ) . Încă un argument în această idee îl reprezintă un studiu, care având ca subiecţi consumatorii de droguri de mare risc, sugerează că methamphetaminele pot contribui la transmiterea heterosexuală a HIV (Molitor et al., 1999 ) . Cotele ridicate de consum de substanţe, comorbiditatea psihiatrică şi comportamentele de exteriorizare se presupun că măresc considerabil riscul de HIV/BTS în acest grup (Bryan & Stallings, 2002; Malow et al., 2001, 2006 ) .
În comparaţie cu tinerii care se abţin de la comportamente de risc, implicarea în orice fel de consum de băuturi alcoolice, fumat, şi/ sau activitate sexuală au fost asociate cu şanse crescute de depresie, ideaţie suicidară şi tentative de suicid. Cele mai crescute şanse le-au înregistrat tinerii implicaţi în consumul ilegal de droguri. Între băieţii şi fetele care se abţin de la comportamente sexuale şi consum există foarte puţine diferenţe. La fete e mai puţin probabil decât la băieţi să se implice în comportamente de mare risc, dar cele care au făcut-o au tins să fie mai vulnerabile la depresie, ideaţie suicidară şi tentativă de suicid (Denise D. Hallfors et al., 2004 ) .
Deşi consumul de substanţe este invariabil citat ca important co-factor pentru riscul de HIV/BTS, coincidenţa consumului de substanţe şi a comportamentului sexual de risc este în special o problemă proeminentă pentru adolescenţi (Malow et al., 2006 ) . În timp ce consumul de alcool a fost studiat pe larg în legătură cu comportamentul sexual riscant al adolescenţilor (Cooper, 2002 ), unele descoperiri atestă că marijuana este mai prevalentă în consumul tinerilor decât alcoolul (Kingree & Betz, 2003; Malow et al., 2001; Teplin et al., 2003 ) .
Deşi unii consideră normativă experimentarea cu consumatorii de substanţe, studii timpurii au examinat ipoteza că consumul experimental de substanţe în adolescenţă poate prezice continuarea consumului acestor substanţe în perioada de tânăr adult (Kandel, Davies, Karus, & Yamaguchi, 1986 ) . Ipoteza este susţinută de Bachman et al. (1997 ), care a înregistrat o creştere semnificativă în consumul de ţigări, alcool şi alte droguri în rândul adulţilor care au dezvoltat pattern-uri de consum de substanţe în timpul liceului. Creşterile consumului de substanţe au rezultat în parte din libertatea crescută a adolescenţilor care au devenit adulţi. Rămaşi fără agenţii de control social, cum ar fi părinţii şi liceul, tinerii sunt împinşi să ia decizii autonome în privinţa consumului de droguri şi de alcool. Bachman et al. (1997 ) a mai descoperit că cei care nu consumau în liceu e mai probabil să continue ca neconsumatori în anii următori.
În comparaţie cu comunitatea tinerilor neconsumatori, la tinerii dintr-o unitate de tratament s-a raportat vârsta mai scăzută de începere a vieţii sexuale, mai mulţi parteneri sexuali, folosirea prezervativului cu neregularitate, mai multe boli transmisibile sexual şi o mai mare prevalenţă de testare HIV. Un procentaj ridicat de boli transmisibile sexual a fost găsit la femei, iar cele consumatoare de substanţe au raportat mai multe sarcini decât cele neconsumatoare. Implicarea în consumul de substanţe a continuat să aibe legătură cu comportamentul sexual de risc de-a lungul trecerii la vârsta de tânăr adult (Susan F Tapert et al., 2001 ) .
Din studiul lui Adedeji S. Adefuye et al. (2009 ) a reieşit că, consumul de marijuana şi alcool este în legătură directă cu nefolosirea prezervativului la femeile tinere. Consumul de alcool şi droguri alterează judecata, reduce inhibiţiile şi predispune la comportamente sexuale de mare risc. Nu au fost observate diferenţe semnificative la consumatorii de alcool şi/ sau droguri în contextul activităţii sexuale. Cel mai mare procentaj (14, 6% ) dintre cei care au raportat consum de alcool şi/ sau droguri înaine de ultimul contact sexual, provine de la cei până în 20 de ani, iar cel mai mic (4, 9% ) de la cei de minim 30 de ani sau mai în vârstă .
Problemele legate de consumul de marijuana corelează cu anxietatea socială ridicată, totuşi natura acestei relaţii rămâne incertă. S-au examinat relaţiile dintre expectanţele efectului marijuanei, anxietatea socială şi consumul de marijuana în rândul elevilor de liceu. Printre indivizii cu anxietate socială, o credinţă crescută că marijuana produce dizabilităţi cognitive şi comportamentale a fost asociată cu o frecvenţă crescută a consumului de marijuana (Bucknera & Schmidt, 2008 ) .
Continuând seria descoperirilor pe această nişă, un studiu prezintă efectele acute ale fumatului de marijuana asupra conversaţiei sociale. Marijuana pare să fie o excepţie de la regula generală că abuzul de droguri creşte interacţiunea verbală (Higgins & Stitzer, 1986 ) . Efectele asupra cantităţii discursului obervate în acest studiu după administrarea unei doze puternice de marijuana sunt similare cu efectele asupra conversaţiei sociale raportate anterior în timpul administrării cronice de marijuana.
Pe de altă parte, studii anterioare au stabilit o legătură între consumul de marijuana şi comportamentul de risc. S-a efectuat un număr limitat de investigaţii de laborator asupra efectelor marijuanei în asumarea riscurilor. Studiul a dorit să analizeze efectele acute ale fumatului de marijuana asupra asumării riscului şi să identifice mecanismele comportamentale ce pot fi implicate în schimările induse de droguri în probabilitatea comportamentului de risc. Administrarea intensivă de marijuana a produs schimbări notabile în luarea decizilor de risc în condiţii de laborator.
Sensibilitatea alterată la consecinţe poate fi un mecanism în schimbările induse de droguri în asumarea riscului (Lane, Cherek, Tcheremissine, Lieving & Pietras, 2005 ) .
Efectele fumatului de marijuana asupra cogniţiei şi a funcţiilor creierului, analizate cu PET cu H2O a evidenţiat faptul că circulaţia sangvină a crescut în mai multe regiuni para-limbice ale creierului (lobii frontali temporali, insula, polii temporali ), cingulatul anterior şi cerebel (O`Leary, Block, Flaum, Schultz, Boles Ponto, Watkins, Hurtig, Andreasen & Hichwa, 2000 ) . Mai mult decât schimbările cognitive ale consumului de marijuana, se înregistrează schimbări şi la nivel comportamental. Un studiu având ca subiecţi două grupuri (placebo şi marijuana ) a concluzionat că în comparaţie cu placebo, marijuana activă a produs o varietate de efecte asupra măsurilor comportamentului uman, incluzând creşterea consumului de mâncare, erori în îndeplinirea sarcinilor psihomotorii, scăderi în volumul de ţigări de tutun consumate şi în interacţiunile verbale, şi nici o schimbare în calitatea îndeplinirii sarcinilor, timpul petrecut în condiţii sociale sau în cooperarea socială. Dimensiunile comportamentului uman se dovedesc sensibile la efectele fumatului de marijuana (Kelly, Foltin, Emurian, Fischman, 2002 ) . De exemplu, câteva studii sugereză o incidenţă semnificativ mai ridicată de BTS printre consumatorii de marijuana comparativ cu neconsumatorii (ex. Boyer et al., 1999; De Genna, Cornelius & Cook, 2007; Mertz et al., 2000; Shrier, Harris, Sternberg & Beardslee, 2001; Smith et al., 2009; Wu, Ringwalt, Patkar, Hubbard & Blazer, 2009 ) . Deşi majoritatea studiilor s-au axat pe indicatori dihotomici ai consumului de marijuana, unele dovezi sugerează că ratele mai crescute de BTS sunt o funcţie a nivelurilor crescute de consum (De Genna et al., 2007; Smith et al., în prezent ) . Majoritatea acestor studii au inclus loturi de adolescenţi sau tineri adulţi sugerând că, consumul de marijuana este un marker pentru riscul de contactare HIV/BTS în aceste grupuri.
Rezultatele studiului efectuat de Bryan AD şi Schmiege SJ şi Magnan RE (2012 ) au indicat că un consum crescut de marijuana este asociat cu o scădere mai drastică a folosirii prezervativului de-a lungul celor doi ani ai perioadei de studiu. O analiză mai profundă a celor mai recente ocazii de contact sexual a sugerat că utilizarea prezervativului e mai puţin probabilă dacă participanţii împreună cu partenerii lor au consumat marijuana şi că această legatură e mai pronunţată atunci când contactul sexual s-a petrecut cu un partener abia întâlnit.
Deşi covariaţia dintre consumul de marijuana şi incidenţa BTS a fost cercetată, o întrebare importantă rămâne fără răspuns, şi anume dacă consumul de marijuana prezice pattern-uri comportamentale specifice care conferă un risc crescut de BTS. Studii referitoare la această problemă folosind analiza globală asociativă (ex. Examinarea covariaţiei de bază dintre consumul de marijuana si comportamentele sexuale de risc ) au raportat asocieri semnificative ale consumului de marijuana cu indici sexuali de risc, incluzând iniţiere sexuală anterioară (Bellis et al., 2008; Guo et al., 2005; Scivoletto et al., 2002 ), mai mulţi parteneri sexuali de-a lungul vieţii (Bellis et al., 2008; Brodbeck, Matter & Moggi, 2006; Guo et al., 2002; Shrier, Emans, Woods & DuRant, 1997; Wingood & DiClemente, 1998; Yan, Chiu, Stoesen, & Wang, 2007 ), sex cu parteneri ocazionali (Brodbeck et al., 2008; Mertz et al., 2000 ), şi rate scăzute de abstinenţă (Malow et al., 2001 ) . Cei care au dezvoltat obiceiuri de consum de alcool şi marijuana relativ mai târziu, au avut semnificativ mai mulţi parteneri sexuali şi e mai puţin probabil să fi folosit prezervativul cu regularitate decât cei care nu au dezvoltat aceste obiceiuri (Guo, Chung, Hill, Hawkins, Catalano & Abbott, 2002 ) .
O teorie ce are la bază dispoziţia de risc şi "variabilele terţe", cum ar fi factori de personalitate, stres psiho-social sau context social obişnuit, incluzând norme specifice eşantionului legate de comportament sănătos, prezice un risc ridicat de consum şî comportament sexual de risc (ex. Stall et al., 1986 ) .
Rezultatele studiului lui J B Kingree, R Braithwaite & T Woodring au indicat că consumul de marijuana este asociat cu contactul sexual neprotejat. Adolescenţii care consumau mai multă marijuana atât în general, cât şi specific în episoadele sexuale, într-un interval de cel puţin 30 de zile înaintea studiului au raportat un nivel mai ridicat de sex neprotejat. În plus, consumul de marijuana în ultimul episod a corelat cu sexul neprotejat. Mai mult, intenţiile de a consuma marijuana în viitoarele episoade sexuale au corelat cu intenţiile de a avea contact sexual neprotejat (Kingree, Braithwaite & Woodring, 2000 ) .
Descoperirile specifice folosirii prezervativului sunt oarecum mixte; consumul de marijuana este asociat cu frecvenţă sau incidenţă redusă în majoritatea cazurilor (Adefuye, Abiona, Balogun & Lukobo-Durrell, 2009; Bellis et al., 2008; Crosby, DiClemente, Windgood, Rose & Lang, 2003; Guo et al., 2002; Kingree, Braithwaite, & Woodring, 2000; Scivoletto et al., 2002; Shier et al., 2001; Yan et al., 2007 ), dar nu în toate studiile (Mertz et al., 2000; Smith et al., în prezent; Wingood & DiClemente, 1998 ) .
În comparaţie cu studiile globale asociative, analizele asocierii situaţionale oferă avantajul relativ al estimării consumului de substanţă în contexte sexuale (ex. Frecvenţa consumului de marijuana înaintea actului sexual ) . Un studiu care foloseşte ambele abordări, atât cea globală cât şi cea situaţională, a descoperit că, consumul de marijuana în contexte sexuale a arătat o mai puternică asociere cu comportament sexual de risc decât consumul general de marijuana (Kingree et al., 2000 ) . În plus, studiile anterioare au arătat că traiectoriile consumului de marijuana în adolescenţă, prezic diferite comportamente riscante HIV câţiva ani mai târziu (Guo et al., 2002; Griffin, Botvin & Nichols, 2006 ) .
Abordările de la nivelul evenimentului sunt relevante pentru estimarea covariaţiei consumului de substanţe şi comportamentului de risc în timpul episoadelor sexuale specifice (Weinhardt & Carey, 2000 ) .
Într-un studiu ce a cuprins marea masă a populaţiei, axat pe adulţii heterosexuali, incidenţa consumului de marijuana înaintea actului sexual, nu a diferit semnificativ de-a lungul evenimentelor sexuale recente protejate şi neprotejate, concluzie neconformă cu o importantă asociere globală raportată în acelaşi studiu (Brodbeck et al., 2006 ) . Pe de altă parte, două studii pe adolescenţi au descoperit că, consumul de marijuana înaintea contactului sexual, prezice, în mare, o creştere de 3 ori a probabilităţii de nefolosire a prezervativului, în condiţii verificate pentru consum de alcool şi alţi factori de influenţă la nivel de eveniment (Kingree et al., 2000; Kingree & Betz, 2003 ) . Studiile la nivel de eveniment sugerează astfel că, consumul de marijuana este un potenţial co-factor situaţional mai puternic pentru comportament sexual de risc, decât consumul de alcool printre tineri.
Studiile consumului de marijuana şi a comportamentelor sexuale de risc au examinat mult prea puţin factorii diferenţelor individuale relevante pentru aceste asocieri. O variabilă potenţial importantă o constituie diferenţele individuale în expectanţele legate de efectele consumului de substanţe asupra comportamentelor sexuale de risc. Spre deosebire de expectanţele legate de alcool, cele legate de marijuana au fost studiate fără regularitate. Totuşi expectanţele par a fi importante în prezicerea pattern-urilor consumului de marijuana printre tinerii adulţi (ex. Gaher & Simons, 2007; Neighbors, Geisner, & Lee, 2008; Simons, Dvorak, & Lau-Băarraco, 2009 ) . În plus, două studii independente realizate prin sondaj, au descoperit că o parte însemnată a participanţilor a recunoscut consumul de marijuana în scopul creşterii experienţelor sexuale, scăderii inhibiţiilor şi/sau creşterii plăcerilor sexuale (Bellis et al., 2008; Summall et al., 2007 ) . Ţinând cont că, comportamentul sexual de risc se datorează în mare parte efectului situaţional de consum de marijuana, intervenţiile ar trebui să se axeze pe variabile situaţionale, cunoştinte de aplicare a prezervativului sau negocierea folosirii prezervativului sub influenţa marijuanei, sau evitarea consumului în contextul posibilităţii contactului sexual (Brodbecket al., 2006 ) .
Relevanţa expectanţelor consumului de marijuana asociate cu sexul este implicită în aceste rezultate deşi anterior nu s-a stabilit nimic oficial în acest sens. O credinţă mai puternică privind efectul de creştere a experienţei sexuale în urma consumului de marijuana, a prezis consumul la ultimul contact sexual, dar expectanţele privind faptul că marijuana conduce la comportamente de risc nu au prezis consum la ultima activitate sexuală (Kingree & Thompson, 2007 ) . Axându-se pe consumul de marijuana la ultimul contact sexual, studiul nu a examinat expectanţele legate de folosirea prezervativului sau a pattern-urilor mai ample de comportament sexual riscant.
În plus faţă de expectanţe, intenţiile pentru comportamente de risc sexual şi comportamente protective sunt potenţial relevante pentru studii ale consumului de marijuana şi riscul HIV/BTS. Un studiu a dezvăluit că, consumatorii de marijuana au raportat intenţii scăzute de a folosi prezervativul în viitor, ceea ce a mediat asocierea globală a consumului de marijuana cu comportamentele sexuale riscante (Brodbeck et al., 2006 ) . În plus, intenţiile pentru consumul de marijuana în timpul sexului au fost asociate cu intenţiile pentru sex neprotejat (Kingree et al., 2000 ) . În timp ce corelaţia consumului de marijuana cu intenţii scăzute de folosire a prezervativului ar putea avea câteva explicaţii, această asociere poate fi explicată parţial de expectanţe; adică, indivizii care se aşteaptă ca, consumul de marijuana să reducă probabilitatea folosirii prezervativului, pot prezenta intenţii comportamentale conforme cu acele expectanţe. Această ipoteză care concordă cu teoriile comportamentelor sănătoase, stipulează că influenţa expectanţelor asupra comportamentului este mediată de intenţii (Azjen, 1991; Hennessey et al., 2010 ) .
În concluzie, un număr semnificativ de studii au raportat asocieri ale consumului de marijuana cu comportamente sexuale de risc sau incidenţa BTS. Majoritatea studiilor au evaluat asocieri globale şi au utilizat măsurători dihotomice ale consumului de marijuana; ca rezultat, există puţină informaţie despre modul în care consumul situaţional de marijuana (ex. în timpul contactelor sexuale ), sau severitatea consumului (ex. simptome de dependenţă ) sunt asociate cu pattern-uri de comportament sexual riscant.
De asemenea, există puţine studii care au evaluat factori cognitivi relevanţi. Prezentul studiu a evaluat asocierile globale, situaţionale ale consumului de marijuana şi ale expectanţelor sexuale legate de marijuana cu rezultate riscante. Un plus adus de acest studiu îl constituie grupa diferită de vârstă cercetată (19-37 ani ) şi aducerea în atenţia comunităţii ştiinţifice şi nu numai, a acestor aspecte analizate în România.
Studiul extinde cercetările anterioare prin examinarea indicatorilor multipli ai consumului de marijuana (incluzând frecvenţa, consumul în contexte sexuale, şi simptomele dependenţei ) şi comportamentele sexuale riscante (ex. numărul partenerilor sexuali, frecvenţa folosirii prezervativului, diagnosticările cu BTS ) .
În sfârşit, am examinat intenţiile privind comportamentele sexuale de risc în timpul consumului de marijuana în relaţie cu expectanţele efectelor marijuanei asupra contactului sexual şi a rezultatelor riscante.
Studiul nostru a fost gândit şî proiectat ca fiind un studiu preliminar şi recomandat pentru explorări longitudinale viitoare.
Obiective şi ipoteze
Obiective
Obiectivul acestui studiu corelaţional este examinarea măsurii în care comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, expectanţele sexuale prin consumul de marijuana şi intenţiile comportamentale.
Ipoteze
Pe baza studiilor anterioare (Brodbeck et al., 2006; Hendershot et al., 2010 ), propunem următoarele ipoteze:
1. Comportamentele de risc vor fi asociate cu consumul de marijuana.
2. Comportamentele de risc vor fi asociate cu expectanţele sexuale prin consumul de marijuana.
3. Comportamentele de risc vor fi asociate cu intenţiile comportamentale.
Lucrarea are ca obiectiv examinarea măsurii în care comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, expectanţele sexuale prin consumul de marijuana şi intenţiile comportamentale ca factori importanţi pentru contactarea BTS/HIV. Studiul este gândit ca preliminar pentru alte studii longitudinale, şi are un design corelaţional, având variabila-predictor (v. independentă ) consumul de marijuana şi variabila-efect (v. dependentă ) comportamentele sexuale de risc. Pentru culegerea datelor am folosit chestionare care analizează intenţia comportamentală, comportamentul sexual, consumul de marijuana, expectanţele sexuale ale consumului de marijuana, problemele legate de marijuana (RMPI ) si dependenţa de marijuana (MDS ) . Chestionarele au fost distribuite online celor 117 respondenţi împărţiţi pe două eşantioane, consumatori de marijuana (n=60 ) şi neconsumatori (n=57 ) . Rezultatele studiului arată că comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, cu expectanţele sexuale ale consumului şi cu intenţiile comportamentale. Avand în vedere aceste rezultate, concluziile studiului nostru arată că expectanţele sexuale legate de marijuana pot avea un rol important în stimularea contactului sexual concomitent cu consumul de marijuana, fapt ce ar putea prezice comportamente sexuale de risc.
ABSTRACT
The objective of this paper is to explore the association of sex-related risk behaviours to marijuana use, marijuana sexual expectancies and behavioral intentions as important factors for STD/HIV infection. The current study is a preliminary stage for further longitudinal sudies and consists of a correlational design, with marijuana-use as independent variable and sexual risk behaviours as dependent variable. The input data was collected by means of scales analyzing behaviour intentions, sexual behaviour, marijuana use, marijuana related problems (RMPI ) and marijuana addiction (MDS ) . The scales were sent online to the 117 participants, divided into marijuana users (n=60 ) and non-users (n=57 ) . The results emphasize that sex risk behaviours are associated with marijuana use, sexual related expectancies of marijuana use and behaviour intentions. Keeping these in mind, our study concludes that sex-related marijuana expectancies could be an important factor for the encouragement of marijuana-use during sexual intercourse, and could predict sexual risk behaviour.
I. COMPONENTA TEORETICĂ
Fundamentare teoretică
Studiul nostru examinează fenomenul considerabil răspândit al consumului de marijuana şi implicaţiile sale asupra comportamentelor sexuale de risc în cadrul unei categorii de vârstă prea puţin regăsită în literatura de specialitate şi anume cea a adulţilor tineri din România, cu vârste de până la 37 de ani. Conform Angenţiei Naţionale Antidrog (2007 ), cannabisul se consumă în toate regiunile ţării, înregistrându-se următoarele procente: 5, 6% în Bucureşti, 1, 3% în Transilvania, 1, 1% în: Muntenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, 0, 9% în Dobrogea şi 0, 6% în Oltenia.
Conform Institutului de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" din Bucureşti, 82% din totalul cazurilor de infecţie cu HIV înregistrate în 2011 în România au contactat virusul pe cale sexuală. Numărul tinerilor care trăiesc cu SIDA în SUA a crescut cu 42% din 2000 până în 2004, iar sondajele recente indică faptul că adolescenţii contactează o mare parte din noile infecţii cu boli cu transmisibile sexual (BTS ) (CDC, 2009 ) . Cea mai întâlnită BTS bacterială din S.U.A este Chlamydia, cu două dintre cele mai mari procentaje de Chlamydia printre adolescenţi în general şi tinerele adulte (Institute of Medicine, 1997; Centers for Disease Control and Prevention CDC, 1997 ) . Numărul cazurilor de herpes genital printre adolescenţii caucazieni a crescut de cinci ori iar în grupul celor cu vârsta minimă de 20 de ani, cazurile s-au dublat în ultimii 5 ani (Flemming, 1997 ) . Studiile au arătat că infectarea cu BTS poate creşte riscul infecţiei cu HIV (Melnick et al., 1997 ) . Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Îmbolnăvirii a estimat că nu mai puţin de jumătate din cazurile noi de infecţie cu HIV pot proveni de la populaţia cu vârsta sub 25 de ani (CDC, 1997 ) .
Majoritatea studiilor de până acum pe tema consumului de marijuana şi a comportamentelor sexuale de risc s-au axat în principal pe adolescenţi. Referinţele şi rezultatele acestor studii constituie fundamentul prezentei iniţiative ştiinţifice.
Este cunoscut şi la nivel de simţ comun faptul că comportamentele sexuale de risc cresc expunerea la BTS şi contactarea virusului HIV. Adolescenţii sunt predispuşi unui risc crescut pentru mai multe consecinţe negative de sănătate asociate cu activitate sexuală timpurie şi neprotejată, incluzând infecţia cu HIV, alte BTS şi sarcină nedorită. Au rămas să fie dezbătuţi factorii de influenţă personali, familiali şi extrafamiliali (Kotchicka, Shaffera, Millerb & Forehanda, 2001 ) .
Literatura de specialitate sugerează că din ce în ce mai mulţi adolescenţi consumă tot mai mult alcool şi alte substanţe pe măsură ce devin tineri adulţi. Consumând aceste substanţe, se pot îndrepta spre comportamente sexuale riscante care îi pune în poziţia de mare risc de a contacta BTS, inclusiv HIV.
Într-un studiu făcut pe femeile de vârsta studenţiei, cazuri de infecţie cu HPV au crescut de la 26%-43% în decursul a trei ani (Ho, Bierman, Beardley, Chang, & Burk, 1998 ) . Pentru că studenţii au mai multe oportunităţi de a avea parteneri sexuali diferiţi şi pot consuma droguri şi alcool mai des înainte de contactul sexual, este mai probabil că aceştia prezintă un risc mai mare (Butcher et al., 1991 ) . Una dintre consecinţele comportamentului sexual de risc şi pentru această grupă de vârstă este creşterea numărului de boli transmisibile sexual (BTS ) .
Marea parte a cercetărilor pe populaţia tânără adultă s-a axat pe elevi (Staton & Leukefeld 1999 ), experimentările adolescenţilor cu alcool şi droguri fiind bine documentate în literatura de specialitate (Kandel, 1975; Kandel & Faust, 1980; Yamaguchi & Kandel, 1984a, 1984b ) . În studiul lui Kingree JB & Betz H. (2003 ), analiza subiecţilor a indicat că participanţii şi partenerii lor au fost mai predispuşi să folosească marijuana decât să consume alcool în timpul actului sexual.
De exemplu, într-un grup de adolescenţi cu vârste cuprinse între 13-19 ani, respondenţii au recunoscut că s-au implicat în comportament mai riscant în timpul contactelor sexuale după ce au consumat alcool sau alte substanţe, în comparaţie cu contactele înaintea cărora nu au consumat nimic (Cooper, Peirce, & Huselid, 1994 ) .
Într-un studiu realizat de Lance S Weinhart şi Michael P. Carey, rezultatele arată că cei care folosesc prezervativ când sunt "treji" tind de asemenea să îl folosească când consumă alcool. Cei care nu folosesc prezervativ când consumă alcool, probabil nu îl folosesc nici când sunt "treji". Un alt studiu a evidenţiat faptul că, femeile e mai puţin probabil să folosească prezervativul dacă au consumat alcool între 20-30 de zile pe lună şi dacă nu au negociat folosirea prezervativului. Acelaşi model prezice că femeile e mai probabil să aibe parteneri sexuali multipli daca au consumat droguri în ultima lună (Gina M Wingood, 1998 ) .
Marea parte a cercetărilor pe populaţia tânără adultă s-a axat pe elevi (Staton & Leukefeld 1999 ), experimentările adolescenţilor cu alcool şi droguri fiind bine documentate în literatura de specialitate (Kandel, 1975; Kandel & Faust, 1980; Yamaguchi & Kandel, 1984a, 1984b ) . În studiul lui Kingree JB & Betz H. (2003 ), analiza subiecţilor a indicat că participanţii şi partenerii lor e mai probabil să fi consumat marijuana decât alcool în timpul actului sexual.
Consumatorii de cannabis prezintă mai multe comportamente de risc sexual decât neconsumatorii şi un risc mai mare de infecţie HIV şi BTS (Bon, Hittner & Lawandales, 2001; Castilla, Barrio, Belza & de la Fuente, 1999; Poulin & Graham, 2001 ) . Un argument în plus adus de un alt studiu, arată că efectele situaţionale ale intoxicării cu cannabis, cum ar fi alterarea procesării informaţiilor (Kelleher, Stough, Sergejew & Rolfe, 2004 ), relaxarea şi starea euforică (Green, Kavanagh & Young, 2003 ), şi efectele afrodisiace raportate la nivel de individ (Kleiber & Soellner, 1998 ), ar putea reduce controlul comportamental şî creşte riscul contactului sexual neprotejat. Alternativ, o dispoziţie latentă pentru comportament de risc poate induce atât consumul de cannabis, cât şi risc sexual. Stall et al. (1986 ) discută factorii de personalitate în context social sau stil de viaţă obişnuit, sau o combinaţie a acestor factori ca posibile "variabile terţe" care influenţează dispoziţia de risc.
S-a demonstrat că adolescenţii care consumă substanţe în asociere cu activitatea sexuală, nu constituie singurul grup cu expunere mare la BTS şi HIV, tinerii şi adulţii constituind alte două grupuri importante expuse la aceste riscuri. De exemplu, un studiu a relevat faptul că aproape orice fel de consum de substanţe afectează capacitatea de responsabilizare a individului, indiferent de vârstă, atât la nivel personal cât şi la nivel social. Consumul anumitor droguri în timpul contactului sexual, cantitatea consumului în timpul acestei activităţi şi frecvenţa cu care se combină drogurile cu sexul, sunt toate asociate pozitiv cu activitate sexuală riscantă pentru SIDA. Înregistrările retrospective au arătat că bărbaţii care s-au abţinut de la a combina drogurile cu activitatea sexuală, e mai probabil să nu fi fost expuşi la nici un risc de SIDA în anul precedent. Bărbaţii care au combinat drogurile cu sexul era cel mai probabil să fi avut un trecut de activitate sexuală de risc mare în anul precedent. Aceste rezultate demonstrează o puternică legătură între consumul de alcool şî droguri în timpul contactului sexual şi nealinierea cu tehnicile de prevenţie a răspândirii SIDA (Stall, McKusick, Coates & Ostrow, 2008 ) .
Contactul sexual neplanificat sub influenţa alcoolului sau a altor droguri s-a dovedit a fi un factor de risc independent pentru parteneri sexuali multipli şi folosirea neregulată a prezervativului. Demonstrarea vreunei asocieri între consumul de substanţe, contactul sexual neplanificat şi alte comportamente sexuale, sprijină o abordare de minimizare a efectelor nedorite, incluzând caracterul de informare imparţială şi intervenţii adresate contactului sexual neplanificat sub influenţa unei substanţe (Poulin & Graham, 2001 ) . Încă un argument în această idee îl reprezintă un studiu, care având ca subiecţi consumatorii de droguri de mare risc, sugerează că methamphetaminele pot contribui la transmiterea heterosexuală a HIV (Molitor et al., 1999 ) . Cotele ridicate de consum de substanţe, comorbiditatea psihiatrică şi comportamentele de exteriorizare se presupun că măresc considerabil riscul de HIV/BTS în acest grup (Bryan & Stallings, 2002; Malow et al., 2001, 2006 ) .
În comparaţie cu tinerii care se abţin de la comportamente de risc, implicarea în orice fel de consum de băuturi alcoolice, fumat, şi/ sau activitate sexuală au fost asociate cu şanse crescute de depresie, ideaţie suicidară şi tentative de suicid. Cele mai crescute şanse le-au înregistrat tinerii implicaţi în consumul ilegal de droguri. Între băieţii şi fetele care se abţin de la comportamente sexuale şi consum există foarte puţine diferenţe. La fete e mai puţin probabil decât la băieţi să se implice în comportamente de mare risc, dar cele care au făcut-o au tins să fie mai vulnerabile la depresie, ideaţie suicidară şi tentativă de suicid (Denise D. Hallfors et al., 2004 ) .
Deşi consumul de substanţe este invariabil citat ca important co-factor pentru riscul de HIV/BTS, coincidenţa consumului de substanţe şi a comportamentului sexual de risc este în special o problemă proeminentă pentru adolescenţi (Malow et al., 2006 ) . În timp ce consumul de alcool a fost studiat pe larg în legătură cu comportamentul sexual riscant al adolescenţilor (Cooper, 2002 ), unele descoperiri atestă că marijuana este mai prevalentă în consumul tinerilor decât alcoolul (Kingree & Betz, 2003; Malow et al., 2001; Teplin et al., 2003 ) .
Deşi unii consideră normativă experimentarea cu consumatorii de substanţe, studii timpurii au examinat ipoteza că consumul experimental de substanţe în adolescenţă poate prezice continuarea consumului acestor substanţe în perioada de tânăr adult (Kandel, Davies, Karus, & Yamaguchi, 1986 ) . Ipoteza este susţinută de Bachman et al. (1997 ), care a înregistrat o creştere semnificativă în consumul de ţigări, alcool şi alte droguri în rândul adulţilor care au dezvoltat pattern-uri de consum de substanţe în timpul liceului. Creşterile consumului de substanţe au rezultat în parte din libertatea crescută a adolescenţilor care au devenit adulţi. Rămaşi fără agenţii de control social, cum ar fi părinţii şi liceul, tinerii sunt împinşi să ia decizii autonome în privinţa consumului de droguri şi de alcool. Bachman et al. (1997 ) a mai descoperit că cei care nu consumau în liceu e mai probabil să continue ca neconsumatori în anii următori.
În comparaţie cu comunitatea tinerilor neconsumatori, la tinerii dintr-o unitate de tratament s-a raportat vârsta mai scăzută de începere a vieţii sexuale, mai mulţi parteneri sexuali, folosirea prezervativului cu neregularitate, mai multe boli transmisibile sexual şi o mai mare prevalenţă de testare HIV. Un procentaj ridicat de boli transmisibile sexual a fost găsit la femei, iar cele consumatoare de substanţe au raportat mai multe sarcini decât cele neconsumatoare. Implicarea în consumul de substanţe a continuat să aibe legătură cu comportamentul sexual de risc de-a lungul trecerii la vârsta de tânăr adult (Susan F Tapert et al., 2001 ) .
Din studiul lui Adedeji S. Adefuye et al. (2009 ) a reieşit că, consumul de marijuana şi alcool este în legătură directă cu nefolosirea prezervativului la femeile tinere. Consumul de alcool şi droguri alterează judecata, reduce inhibiţiile şi predispune la comportamente sexuale de mare risc. Nu au fost observate diferenţe semnificative la consumatorii de alcool şi/ sau droguri în contextul activităţii sexuale. Cel mai mare procentaj (14, 6% ) dintre cei care au raportat consum de alcool şi/ sau droguri înaine de ultimul contact sexual, provine de la cei până în 20 de ani, iar cel mai mic (4, 9% ) de la cei de minim 30 de ani sau mai în vârstă .
Problemele legate de consumul de marijuana corelează cu anxietatea socială ridicată, totuşi natura acestei relaţii rămâne incertă. S-au examinat relaţiile dintre expectanţele efectului marijuanei, anxietatea socială şi consumul de marijuana în rândul elevilor de liceu. Printre indivizii cu anxietate socială, o credinţă crescută că marijuana produce dizabilităţi cognitive şi comportamentale a fost asociată cu o frecvenţă crescută a consumului de marijuana (Bucknera & Schmidt, 2008 ) .
Continuând seria descoperirilor pe această nişă, un studiu prezintă efectele acute ale fumatului de marijuana asupra conversaţiei sociale. Marijuana pare să fie o excepţie de la regula generală că abuzul de droguri creşte interacţiunea verbală (Higgins & Stitzer, 1986 ) . Efectele asupra cantităţii discursului obervate în acest studiu după administrarea unei doze puternice de marijuana sunt similare cu efectele asupra conversaţiei sociale raportate anterior în timpul administrării cronice de marijuana.
Pe de altă parte, studii anterioare au stabilit o legătură între consumul de marijuana şi comportamentul de risc. S-a efectuat un număr limitat de investigaţii de laborator asupra efectelor marijuanei în asumarea riscurilor. Studiul a dorit să analizeze efectele acute ale fumatului de marijuana asupra asumării riscului şi să identifice mecanismele comportamentale ce pot fi implicate în schimările induse de droguri în probabilitatea comportamentului de risc. Administrarea intensivă de marijuana a produs schimbări notabile în luarea decizilor de risc în condiţii de laborator.
Sensibilitatea alterată la consecinţe poate fi un mecanism în schimbările induse de droguri în asumarea riscului (Lane, Cherek, Tcheremissine, Lieving & Pietras, 2005 ) .
Efectele fumatului de marijuana asupra cogniţiei şi a funcţiilor creierului, analizate cu PET cu H2O a evidenţiat faptul că circulaţia sangvină a crescut în mai multe regiuni para-limbice ale creierului (lobii frontali temporali, insula, polii temporali ), cingulatul anterior şi cerebel (O`Leary, Block, Flaum, Schultz, Boles Ponto, Watkins, Hurtig, Andreasen & Hichwa, 2000 ) . Mai mult decât schimbările cognitive ale consumului de marijuana, se înregistrează schimbări şi la nivel comportamental. Un studiu având ca subiecţi două grupuri (placebo şi marijuana ) a concluzionat că în comparaţie cu placebo, marijuana activă a produs o varietate de efecte asupra măsurilor comportamentului uman, incluzând creşterea consumului de mâncare, erori în îndeplinirea sarcinilor psihomotorii, scăderi în volumul de ţigări de tutun consumate şi în interacţiunile verbale, şi nici o schimbare în calitatea îndeplinirii sarcinilor, timpul petrecut în condiţii sociale sau în cooperarea socială. Dimensiunile comportamentului uman se dovedesc sensibile la efectele fumatului de marijuana (Kelly, Foltin, Emurian, Fischman, 2002 ) . De exemplu, câteva studii sugereză o incidenţă semnificativ mai ridicată de BTS printre consumatorii de marijuana comparativ cu neconsumatorii (ex. Boyer et al., 1999; De Genna, Cornelius & Cook, 2007; Mertz et al., 2000; Shrier, Harris, Sternberg & Beardslee, 2001; Smith et al., 2009; Wu, Ringwalt, Patkar, Hubbard & Blazer, 2009 ) . Deşi majoritatea studiilor s-au axat pe indicatori dihotomici ai consumului de marijuana, unele dovezi sugerează că ratele mai crescute de BTS sunt o funcţie a nivelurilor crescute de consum (De Genna et al., 2007; Smith et al., în prezent ) . Majoritatea acestor studii au inclus loturi de adolescenţi sau tineri adulţi sugerând că, consumul de marijuana este un marker pentru riscul de contactare HIV/BTS în aceste grupuri.
Rezultatele studiului efectuat de Bryan AD şi Schmiege SJ şi Magnan RE (2012 ) au indicat că un consum crescut de marijuana este asociat cu o scădere mai drastică a folosirii prezervativului de-a lungul celor doi ani ai perioadei de studiu. O analiză mai profundă a celor mai recente ocazii de contact sexual a sugerat că utilizarea prezervativului e mai puţin probabilă dacă participanţii împreună cu partenerii lor au consumat marijuana şi că această legatură e mai pronunţată atunci când contactul sexual s-a petrecut cu un partener abia întâlnit.
Deşi covariaţia dintre consumul de marijuana şi incidenţa BTS a fost cercetată, o întrebare importantă rămâne fără răspuns, şi anume dacă consumul de marijuana prezice pattern-uri comportamentale specifice care conferă un risc crescut de BTS. Studii referitoare la această problemă folosind analiza globală asociativă (ex. Examinarea covariaţiei de bază dintre consumul de marijuana si comportamentele sexuale de risc ) au raportat asocieri semnificative ale consumului de marijuana cu indici sexuali de risc, incluzând iniţiere sexuală anterioară (Bellis et al., 2008; Guo et al., 2005; Scivoletto et al., 2002 ), mai mulţi parteneri sexuali de-a lungul vieţii (Bellis et al., 2008; Brodbeck, Matter & Moggi, 2006; Guo et al., 2002; Shrier, Emans, Woods & DuRant, 1997; Wingood & DiClemente, 1998; Yan, Chiu, Stoesen, & Wang, 2007 ), sex cu parteneri ocazionali (Brodbeck et al., 2008; Mertz et al., 2000 ), şi rate scăzute de abstinenţă (Malow et al., 2001 ) . Cei care au dezvoltat obiceiuri de consum de alcool şi marijuana relativ mai târziu, au avut semnificativ mai mulţi parteneri sexuali şi e mai puţin probabil să fi folosit prezervativul cu regularitate decât cei care nu au dezvoltat aceste obiceiuri (Guo, Chung, Hill, Hawkins, Catalano & Abbott, 2002 ) .
O teorie ce are la bază dispoziţia de risc şi "variabilele terţe", cum ar fi factori de personalitate, stres psiho-social sau context social obişnuit, incluzând norme specifice eşantionului legate de comportament sănătos, prezice un risc ridicat de consum şî comportament sexual de risc (ex. Stall et al., 1986 ) .
Rezultatele studiului lui J B Kingree, R Braithwaite & T Woodring au indicat că consumul de marijuana este asociat cu contactul sexual neprotejat. Adolescenţii care consumau mai multă marijuana atât în general, cât şi specific în episoadele sexuale, într-un interval de cel puţin 30 de zile înaintea studiului au raportat un nivel mai ridicat de sex neprotejat. În plus, consumul de marijuana în ultimul episod a corelat cu sexul neprotejat. Mai mult, intenţiile de a consuma marijuana în viitoarele episoade sexuale au corelat cu intenţiile de a avea contact sexual neprotejat (Kingree, Braithwaite & Woodring, 2000 ) .
Descoperirile specifice folosirii prezervativului sunt oarecum mixte; consumul de marijuana este asociat cu frecvenţă sau incidenţă redusă în majoritatea cazurilor (Adefuye, Abiona, Balogun & Lukobo-Durrell, 2009; Bellis et al., 2008; Crosby, DiClemente, Windgood, Rose & Lang, 2003; Guo et al., 2002; Kingree, Braithwaite, & Woodring, 2000; Scivoletto et al., 2002; Shier et al., 2001; Yan et al., 2007 ), dar nu în toate studiile (Mertz et al., 2000; Smith et al., în prezent; Wingood & DiClemente, 1998 ) .
În comparaţie cu studiile globale asociative, analizele asocierii situaţionale oferă avantajul relativ al estimării consumului de substanţă în contexte sexuale (ex. Frecvenţa consumului de marijuana înaintea actului sexual ) . Un studiu care foloseşte ambele abordări, atât cea globală cât şi cea situaţională, a descoperit că, consumul de marijuana în contexte sexuale a arătat o mai puternică asociere cu comportament sexual de risc decât consumul general de marijuana (Kingree et al., 2000 ) . În plus, studiile anterioare au arătat că traiectoriile consumului de marijuana în adolescenţă, prezic diferite comportamente riscante HIV câţiva ani mai târziu (Guo et al., 2002; Griffin, Botvin & Nichols, 2006 ) .
Abordările de la nivelul evenimentului sunt relevante pentru estimarea covariaţiei consumului de substanţe şi comportamentului de risc în timpul episoadelor sexuale specifice (Weinhardt & Carey, 2000 ) .
Într-un studiu ce a cuprins marea masă a populaţiei, axat pe adulţii heterosexuali, incidenţa consumului de marijuana înaintea actului sexual, nu a diferit semnificativ de-a lungul evenimentelor sexuale recente protejate şi neprotejate, concluzie neconformă cu o importantă asociere globală raportată în acelaşi studiu (Brodbeck et al., 2006 ) . Pe de altă parte, două studii pe adolescenţi au descoperit că, consumul de marijuana înaintea contactului sexual, prezice, în mare, o creştere de 3 ori a probabilităţii de nefolosire a prezervativului, în condiţii verificate pentru consum de alcool şi alţi factori de influenţă la nivel de eveniment (Kingree et al., 2000; Kingree & Betz, 2003 ) . Studiile la nivel de eveniment sugerează astfel că, consumul de marijuana este un potenţial co-factor situaţional mai puternic pentru comportament sexual de risc, decât consumul de alcool printre tineri.
Studiile consumului de marijuana şi a comportamentelor sexuale de risc au examinat mult prea puţin factorii diferenţelor individuale relevante pentru aceste asocieri. O variabilă potenţial importantă o constituie diferenţele individuale în expectanţele legate de efectele consumului de substanţe asupra comportamentelor sexuale de risc. Spre deosebire de expectanţele legate de alcool, cele legate de marijuana au fost studiate fără regularitate. Totuşi expectanţele par a fi importante în prezicerea pattern-urilor consumului de marijuana printre tinerii adulţi (ex. Gaher & Simons, 2007; Neighbors, Geisner, & Lee, 2008; Simons, Dvorak, & Lau-Băarraco, 2009 ) . În plus, două studii independente realizate prin sondaj, au descoperit că o parte însemnată a participanţilor a recunoscut consumul de marijuana în scopul creşterii experienţelor sexuale, scăderii inhibiţiilor şi/sau creşterii plăcerilor sexuale (Bellis et al., 2008; Summall et al., 2007 ) . Ţinând cont că, comportamentul sexual de risc se datorează în mare parte efectului situaţional de consum de marijuana, intervenţiile ar trebui să se axeze pe variabile situaţionale, cunoştinte de aplicare a prezervativului sau negocierea folosirii prezervativului sub influenţa marijuanei, sau evitarea consumului în contextul posibilităţii contactului sexual (Brodbecket al., 2006 ) .
Relevanţa expectanţelor consumului de marijuana asociate cu sexul este implicită în aceste rezultate deşi anterior nu s-a stabilit nimic oficial în acest sens. O credinţă mai puternică privind efectul de creştere a experienţei sexuale în urma consumului de marijuana, a prezis consumul la ultimul contact sexual, dar expectanţele privind faptul că marijuana conduce la comportamente de risc nu au prezis consum la ultima activitate sexuală (Kingree & Thompson, 2007 ) . Axându-se pe consumul de marijuana la ultimul contact sexual, studiul nu a examinat expectanţele legate de folosirea prezervativului sau a pattern-urilor mai ample de comportament sexual riscant.
În plus faţă de expectanţe, intenţiile pentru comportamente de risc sexual şi comportamente protective sunt potenţial relevante pentru studii ale consumului de marijuana şi riscul HIV/BTS. Un studiu a dezvăluit că, consumatorii de marijuana au raportat intenţii scăzute de a folosi prezervativul în viitor, ceea ce a mediat asocierea globală a consumului de marijuana cu comportamentele sexuale riscante (Brodbeck et al., 2006 ) . În plus, intenţiile pentru consumul de marijuana în timpul sexului au fost asociate cu intenţiile pentru sex neprotejat (Kingree et al., 2000 ) . În timp ce corelaţia consumului de marijuana cu intenţii scăzute de folosire a prezervativului ar putea avea câteva explicaţii, această asociere poate fi explicată parţial de expectanţe; adică, indivizii care se aşteaptă ca, consumul de marijuana să reducă probabilitatea folosirii prezervativului, pot prezenta intenţii comportamentale conforme cu acele expectanţe. Această ipoteză care concordă cu teoriile comportamentelor sănătoase, stipulează că influenţa expectanţelor asupra comportamentului este mediată de intenţii (Azjen, 1991; Hennessey et al., 2010 ) .
În concluzie, un număr semnificativ de studii au raportat asocieri ale consumului de marijuana cu comportamente sexuale de risc sau incidenţa BTS. Majoritatea studiilor au evaluat asocieri globale şi au utilizat măsurători dihotomice ale consumului de marijuana; ca rezultat, există puţină informaţie despre modul în care consumul situaţional de marijuana (ex. în timpul contactelor sexuale ), sau severitatea consumului (ex. simptome de dependenţă ) sunt asociate cu pattern-uri de comportament sexual riscant.
De asemenea, există puţine studii care au evaluat factori cognitivi relevanţi. Prezentul studiu a evaluat asocierile globale, situaţionale ale consumului de marijuana şi ale expectanţelor sexuale legate de marijuana cu rezultate riscante. Un plus adus de acest studiu îl constituie grupa diferită de vârstă cercetată (19-37 ani ) şi aducerea în atenţia comunităţii ştiinţifice şi nu numai, a acestor aspecte analizate în România.
Studiul extinde cercetările anterioare prin examinarea indicatorilor multipli ai consumului de marijuana (incluzând frecvenţa, consumul în contexte sexuale, şi simptomele dependenţei ) şi comportamentele sexuale riscante (ex. numărul partenerilor sexuali, frecvenţa folosirii prezervativului, diagnosticările cu BTS ) .
În sfârşit, am examinat intenţiile privind comportamentele sexuale de risc în timpul consumului de marijuana în relaţie cu expectanţele efectelor marijuanei asupra contactului sexual şi a rezultatelor riscante.
Studiul nostru a fost gândit şî proiectat ca fiind un studiu preliminar şi recomandat pentru explorări longitudinale viitoare.
Obiective şi ipoteze
Obiective
Obiectivul acestui studiu corelaţional este examinarea măsurii în care comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, expectanţele sexuale prin consumul de marijuana şi intenţiile comportamentale.
Ipoteze
Pe baza studiilor anterioare (Brodbeck et al., 2006; Hendershot et al., 2010 ), propunem următoarele ipoteze:
1. Comportamentele de risc vor fi asociate cu consumul de marijuana.
2. Comportamentele de risc vor fi asociate cu expectanţele sexuale prin consumul de marijuana.
3. Comportamentele de risc vor fi asociate cu intenţiile comportamentale.
Cabinet individual de psihologie Anna Szonda
Recomandă acest cabinet
