Centrul de psihologie Mental-Training Cluj

Centrul de psihologie Mental-Training Cluj

„Excelența nu este un act singular, ci un obicei" Aristotel
Nota 10 din 48 recomandari
17208 vizite
Trimite o solicitare de programare la cabinet
Locatie: Cluj-Napoca, jud Cluj, Str. Dacia, nr. 3, etaj 2, interfon 131 [Arată în Google Maps]
Telefon: 0749654062 | 0749041818
Program: Pe baza de programare la nr: 0749654062 - Marius Pentilie, 0749041818 - Lavinia Holhoș, 0756774366 - Daniel Cîmpean sau 0748469711 - Radu Podar Deasemena puteti sa lasati un mesaj la marius.pentilie@gmail.com, lavinia.m.holhos@gmail.com, d.cimpean@mental-training.ro sau r.podar @mental-training.ro
http://www.mental-training.ro

Anxietatea faţă de starea de sănătate sau Ipohondria (latest advances)

Inapoi Autor: Marius Pentilie
Simptome fizice - cauze psihice
Uneori se întîmplă să apară simptome somatice, dureri, înţepături, furnicături, amorţeli, ameţeli, chiar erupţii ale pielii sau alte simptome mai grave. În primul rând suntem obişnuiţi să căutăm o cauză fizică a simptomatologiei, să ne gândim că o boală sau alta ar putea fi cauza acestor simptome. Rareori ne gândim că aceste manifestări pot fi chiar efecte ale anxietăţii şi ale îngrijorărilor. Adevărul este că psihicul are puterea de a crea efecte fizice asupra organismului, acestea se numesc somatizări.
Între psihic şi fizic nu există o delimitare, ci mai degrabă o interdependenţă, psihicul afectează fizicul şi invers sau ambele evoluează în funcţie de nişte factori. Atunci când în urma analizelor repetate care arată că nu există nici o cauză fizică pentru simptome, persistă ideea că totuşi există o boală fizică care nu a fost încă identificată, aceasta duce la anxietatea faţă de sănătate sau Ipohondrie.
Ipohondria, un termen depăşit
Ipohondria a fost un termen utilizat în trecut pentru diferite boli, mai ales pentru cele care nu puteau fi explicate. Ulterior termenul a fost utilizat pentru a desemna o ideea falsă despre boală, destul de recent a început să fie tratată ca tulburare individuală şi principală[2]. Totuşi acest termen a fost eliminat din ultimul manual de diagnostic, DSM V, şi a fost înlocuit cu tulburarea de somatizare şi tulburarea de anxietate faţă de boală[1]. Şi pentru clinicieni este greu dacă să o trateze ca o tulburare somatoformă ori ca o tulburare de anxietate. Probabil cel mai bine e să fie tratată ca o tulburare de anxietate cu simptome somatice. Termenul de anxietate faţă de sănătate este mai descriptiv şi este folosit pentru o mai bună înţelegere a tuburării.
De asemenea, modificarea terminologiei poate duce la eliminarea stigmatizării şi a eventualelor prejudecăţi[1]. Acum Ipohondria este văzută de majoritatea oamenilor ca o boală imaginară sau că e doar în capul pacientului, când de fapt pot exista simptome somatice foarte reale, numai că sursa acestor simptome nu este una fizică ci una psihică. Asta nu înseamnă că pacientul îşi cauzează simptomele ci că probabil anxietatea are un rol destul de mare în producerea lor. Frica de boală şi frica de moarte sunt două elemente importante care pot fi declanşate de apariţia sau conştientizarea unor senzaţii sau simptome corporale normale, dar neobişnuite.
Perspectiva cognitiv-comportamentală
Această perspectivă, se concentrează pe modalitatea în care interpretările eronate despre informaţiile legate de sănătate (în principal modificări ale corpului şi informaţii medicale ) duc la un model de reacţii care include anxietate, distorsiunea atenţiei, comportamente de căutare a siguranţei şi creşterea excitabilitaăţii fizice. Aceste reacţii sunt responsabile pentru simptomele resimţite şi disfuncţiunile apărute.[3]
Anxietatea faţă de sănătate (ipohondria ) este o tulburare rezistentă la tratament. Mult timp, a fost considerată ca nefiind netratabilă. Totuşi progresul din psihologie şi medicină a oferit în cele din urmă soluţii.
Cele mai puternice dovezi pentru un tratament psihologic eficient sunt pentru terapia cognitiv-comportamentală, existând studii care raportează rezultate pozitive. Această terapie se bazează pe o explicare a modelului, cum ajunge cineva să aibă anxietate faţă de starea de sănptate, şi cum e aceasta menţinută. Sunt evidenţiate în special dovezile care arată implicarea anxietăţii în loc de implicarea unei boli în simptomatologie.
Automonitorizarea, disputarea convingerilor legate de sănătate, experimentele comportamentale de aten`ie selectivă, testarea predicţiilor negative, renunţarea la comportamentele de siguranţă, eliminarea îngrijorărilor şi a preocupărilor dar şi a reasigurărilor din partea medicilor şi familiei sunt elemente constitutive ale terapiei cognitiv comportamentale. [3]
Totuşi există câteva limitări care au fost evidenţiate de cercet[rile din domeniu. Nu a putut fi determinat în ce proporţie pacienţii au fost vindecaţi de tratamente, iar datele privind evoluţia pe termen lung sunt limitate. Astfel au fost cercetate noi metode de tratament a acestei tulburări.[4]
Meditaţia de tip mindfulness
Noile dezvoltări ale intervenţiilor psihologice au inclus terapia cognitiv comportamentală bazată pe mindfulness (MBCT ) . MBCT este o terapie eficientă din punct de vedere al costurilor în care participanţii sunt învăţaţi să-şi observe gândurile şi emoţiile prin practicarea repetată a întoarcerii atenţiei spre un obiect. Participanţii sunt învăţaţi cum să cultive conştientizarea şi acceptarea necritică a gândurilor şi emoţiilor negative. Cultivarea conştientizării în timpul practicării meditaţiei de tip mindfulness le oferă participanţilor capacitatea de a recunoaşte când răspunsurile negative sunt declanşate şi facilitează decentrarea de pe acele modele de gândire, vâzându-le ca pe evnimente mentale şi nu ca pe reflectări valide ale realităţii.[4] Pe viitor sunt aşteptate să apară şi alte tehnici de psihoterapie.
Rezistenţa la tratament
Poate cel mai important factor şi un posibil obstacol în faţa tratamentului este rezistenţa pacientului la intervenţiile psihoterapeutice şi renunţarea la asigurări din partea medicului. Deoarece există convingerea că simptomele sunt cauzate de cauze fizice, pacientul poate evita orice intervenţie psihologică, pe motiv că nu e "nebun" şi poate continua cu analizele medicale care nu duc la nici un rezultat, ba mai mult, întăresc frica de o boală necunoscută, rară şi nedepistabilă.
Totuşi dacă tratamentul este urmat în condiţii optime, această convingere poate scădea în intensitate, mai ales că ideea raţională că nu există nici o boală fizică este păstrată în paralel deşi este mai puţin crezută.






1. Hypochondriasis and Health Anxiety: A Guide for Clinicians, edited by Vladan Starcevic, Russell Noyes, Oxford Univerity Press, (2014 ) .
2. Advances in psychiatric treatment, Cognitive Therapy in the treatment of Hypochondriasis, journal of continuing professional development, (1998 ) .
3. Cognitive-Behavioral Treatment for Severeand Persistent Health Anxiety (Hypochondriasis ) Paul M. Salkovskis, PhDHilary M. C. Warwick, PhDAlicia C. Deale, PhD, Brief Treatment and Crisis Intervention 3:353-367 (2003 ) .
4. A Randomized Clinical Trial of Mindfulness-Based Cognitive Therapy Versus Unrestricted Services for Health Anxiety (Hypochondriasis ), F. McManus, C Surawy, K Muse, M Vazquez-Montes and J. M G Williams, Journal of Consulting and Clinical Psychology, (2012 )
recomanda

Recomanda acest cabinet

Sunteti pacient?

Dati o nota si scrieti cateva cuvinte despre experienta dvs pozitiva legata de acest cabinet, tratament efectuat, etc.

Recomandarea dvs:

Toate campurile sunt obligatorii.

Penalizam cabinetele cu autorecomandari!

Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.