Depresia

Autor: Camelia Airinei
Depresia Depresia este o tulburare psihica intalnita foarte des, ce implica intreg corpul, starea de spirit si gandurile. Trebuie sa precizam faptul ca depresia nu este doar o stare trecatoare sau controlabila de tristete si nu reprezinta o slabiciune de caracter. Aceasta afectiune poate lua forme multiple, de la distimie si tulburari afective de sezon, pana la tulburare bipolara sau maniaco - depresiva.

Cercetarile au dovedit faptul ca tulburarile depresive sunt afectiuni ale creierului - imaginile obtinute prin rezonanta magnetica au aratat ca persoanele ce sufera de depresie se evidentiaza prin functionarea anormala a partilor din creier ce moduleaza starea de spirit, gandirea, somnul, apetitul si comportamentul. Totodata apare o dezechilibrare a unor neurotransmitatori importanti.

Originea tulburarilor depresive este plurifactoriala, imbinand agenti genetici, biochimici, de mediu si psihosociali. Factorii biologici pot fi predispozitia genetica, anumite afectiuni neurologice (Parkinson, scleroza multipla, atacuri cerebrale), expunerea la agenti chimici (medicamente sau abuz de stupefiante) sau afectiuni medicale cronice, insotite in special de durere si stres. Factorii psihosociali includ pierderile afective majore si traumele ce au avut loc mai ales in prima parte a vietii, precum si capacitatea de a gestiona aceste evenimente.

Persoanele cu un nivel de stima de sine scazut, care privesc lumea si propria imagine cu pesimism, sau cele care sunt coplesite foarte usor de situatiile stresante, sunt predispuse la depresie, insa nu este clar daca aceste caracteristici reprezinta debutul bolii sau doar o predispozitie psihosociala.

Simptomele depresiei
Sentimentul de tristete nemarginita si lipsa sperantei nu sunt singurele simptome ce ne pot duce cu gandul la o stare patologica de depresie. Apatia, lipsa de energie, sentimentul de gol in suflet si chiar starea continua de iritabilitate, furie sau anxietate, toate acestea pot fi indicii ale depresiei. Tulburarile depresive afecteaza capacitatea pacientului de a munci, studia, dormi, de a se alimenta si a se distra, iar sentimentele de neputinta si lipsa sperantei sunt foarte intense si de durata. Aceste trairi duc la indepartarea de prieteni si familie, precum si la cresterea sau scaderea in greutate.

In cazul in care prezentati cateva din urmatoarele simptome pe o perioada mai mare de doua saptamani, consultati medicul: oboseala si lipsa energiei; pierderea interesului in activitatile de zi cu zi si viata sexuala; pierderea apetitului sau cresterea acestuia; tulburari de somn - dificultati la adormire si trezire, somn prelungit; plans excesiv sau frecvent; dureri ce nu cedeaza la tratament; stare permanenta de neliniste si iritabilitate; scaderea puterii de concentrare, memorare si luarea deciziilor; sentimente de vinovatie, disperare, neputinta; ganduri de moarte si suicid, eventual incercari de suicid.

Tipuri de depresie
Depresiile pot fi usoare, moderate sau severe. Aceste tulburari se pot prezenta in mod diferit, in functie de varsta si sexul pacientului. De exemplu adolescentii sunt mai degraba irascibili si morocanosi, decat tristi, insa tratamentul depresiei la aceasta varsta are un prognostic extrem de pozitiv. Varstnicii se confrunta cu dificultati specifice varstei, cum ar fi pierderea autonomiei si independentei fizice, pierderi afective, iar depresia este o parte integranta a procesului de imbatranire.

La barbati depresia se manifesta prin sentimente de slabiciune si emotionalitate excesiva, insa acestia se plang mai degraba de oboseala, iritabilitate, tulburari de somn, si pierderea interesului in activitatile zilnice. De multe ori simptomele includ agresivitate, furie, comportament riscant si abuz de substante ce dau dependenta. Datorita in cea mai mare parte factorului hormonal, incidenta depresiilor este de doua ori mai mare la femei decat la barbati. Totodata, sentimentul de vinovatie si tulburarile de somn si apetit sunt mult mai probabile la femei.

•  Tulburare depresiva majora (TDM) - Simptomele sunt constante, moderate sau severe si pacientul este dominat de imposibilitatea de a experimenta placere de orice fel (anhedonie). Acest tip de depresie apare in episoade repetate de-a lungul vietii si include un important factor genetic, predispozitia la boala fiind mostenita. Prognosticul pozitiv depinde de varsta tardiva de debut, tratamentul medicamentos profilactic, mediul familial stabil, factorii psihosociali precedenti bolii normali, absenta internarilor prelungite, precum si absenta altor afectiuni psihice. Tulburarea depresiva majora este divizata in mai multe tipuri:

- Depresie psihotica - Tulburare depresiva majora caracterizata de manie - bolnavul crede ca a comis pacate impardonabile, este persecutat, etc. Aceste persoane pot avea halucinatii auditive sau vizuale.
- Depresie catatonica - Este caracterizata de retard psihomotor sau activitate inutila excesiva, grimase, repetarea sau imitarea unor cuvinte sau miscari. Aceasta forma de depresie este foarte grava si necesita tratament specializat.
- Melancolia - Aceasta stare se manifesta prin lipsa profunda a placerii in orice domeniu, sentiment excesiv de vinovatie, retard psihomotor sau agitatie, pierdere semnificativa in greutate, o tristete diferita de cea resimtita dupa moartea cuiva drag, insomnie dimineata, cateodata idei de suicid.
- Depresie atipica - Este un tip de depresie ce se manifesta prin hipersomnie si apetit excesiv, hipersensibilitate la reactiile critice din jur, senzatie de greutate in brate si picioare. Simptomele pot disparea temporar, insa revin si se agraveaza in timp.

•  Tulburare distimica - Este o tulburare afectiva majora, cu simptome mai usoare - stare generala de tristete si lipsa de interes - decat in cazul tulburarilor depresive majore, insa pe o perioada indelungata: cel putin doi ani la adulti si un an la copii si adolescenti. Simptomele mai includ scaderea sau cresterea apetitului, insomnie sau somnolenta, lipsa energiei, stima de sine scazuta, dificultati de concentrare si luare a deciziilor, lipsa sperantei. Unele persoane cu distimie pot avea si episoade de depresie profunda. Pacientii cu distimie sunt mai predispusi la anxietate, abuz de substante sau tulburari de personalitate.

•  Tulburare bipolara - Numita si depresie maniacala, aceasta afectiune este caracterizata de cicluri de stari emotionale opuse - episoadele de depresie alterneaza cu episoadele maniacale. Episoadele depresive sunt asemanatoare cu tulburarile depresive majore, iar episoadele maniacale se manifesta prin comportament impulsiv, hiperactivitate, vorbire rapida si somn putin sau absent. Trecerea de la o stare la alta este treptata si fiecare episod dureaza cateva saptamani - mai putin daca pacientul este spitalizat. Alte simptome includ stima de sine exagerata, lipsa necesitatii somnului, vorbire continua, lipsa concentrarii pe o idee sau un gand, comportament riscant. Incidenta suicidului are cel mai mare procent la pacientii cu tulburare bipolara.

•  Tulburare ciclotimica - Este o tulburare afectiva bipolara caracterizata de episoade hipomaniacale alternate cu simptome moderate de depresie.

•  Tulburare depresivo-anxioasa - Desi nu este o tulburare depresiva in sine, avand in vedere ca depresiile sunt afectiuni mai grave, pacientii care sufera de aceasta tulburare trebuie sa fie tratati la fel ca depresivii. Simptomele apartinand celor doua tulburari - anxietate si depresie - sunt moderate, cronice si intermitente.

•  Depresie de sezon - Aceasta tulburare este mai intalnita in climatele nordice si la persoanele tinere si este declansata de sezonul de toamna sau iarna. Simptomele nu apar in alt sezon si se repeta cel putin doi ani la rand. Afectiunea se poate trata si raspunde foarte bine la fototerapie.

•  Depresie post-traumatica - O tulburare psihica complexa ce apare in urma unei experiente traumatice extreme ce produce frica intensa sau sentimente de neajutorare.

•  Depresie post-partum - Depresia postnatala usoara apare in primele sase saptamani de la nastere. Mama are sentimente de tristete, anxietate sau suparare, eventual iritabilitate produsa de copil sau partener. Aceste sentimente par a fi inexplicabile si o fac pe pacienta sa creada ca nu este o mama buna. Simptomele includ dispozitii fluctuante, plans fara motiv, tulburari de somn si apetit, dificultati in luarea deciziilor si apar datorita schimbarilor hormonale rapide, precum si datorita stresului adaptarii la statutul de mama. De obicei  simptomele dispar de la sine, insa exista posibilitatea ca acestea sa persiste si totodata sa se agraveze. Depresia post-partum apare datorita antencedentelor de tulburari afective sau afectiuni psihiatrice la pacienta sau in familie, dar si independent de aceste antecedente.

Tratamentul depresiei
Tulburarile depresive sunt afectiuni tratabile si, cu cat tratamentul incepe mai devreme, cu atat este mai eficient si previne reaparitia afectiunii. Terapia incepe cu un consult clinic, pentru a se elimina prezenta unor medicamente sau alte substante ce pot avea ca efect simptome de depresie. Odata pus diagnosticul, tulburarea depresiva poate fi tratata prin metode multiple; cele mai intalnite sunt medicamentele antidepresive si psihoterapia.

•  Psihoterapie pentru tulburari depresive
Psihoterapia dispune de o serie intreaga de instrumente terapeutice, pentru a trata tulburarile depresive moderate si usoare, din mai multe unghiuri. In timpul sedintelor de terapie pacientul invata sa-si stapaneasca gandirea negativa si capata deprinderi emotionale si comportamentale care il ajuta sa previna revenirea depresiei. Psihoterapia le ajuta pe persoanele ce sufera de depresie sa constientizeze factorii ce au contribuit la aceasta stare si cum sa realizeze schimbarile necesare unor relatii interpersonale normale si unui psihic sanatos.

- Terapie cognitiv - comportamentala. S-a demonstrat ca aceasta terapie este la fel de eficienta in tratarea depresiei ca medicamentele. La baza acestui tratament sta principiul conform caruia depresia si simptomele asociate sunt produse de distorsiuni de gandire, iar modul de gandire al unei persoane reflecta viziunea despre sine, viitor, si lume in general. Spre exemplu, o persoana pesimista, care va crede ca va esua in orice activitate isi va pierde interesul si energia pentru orice intreprindere, devenind apatica.
Terapia cognitiv - comportamentala elimina distorsiunile cognitive (suprageneralizarea, abstractizarea selectiva, catastrofarea, gandirea dihotomica, responsabilizarea excesiva) care impiedica comportamentul de adaptare si incurajeaza pacientul sa-si reia rolurile sociale si ocupationale. Impreuna cu terapeutul, pacientul va constientiza gandirea negativa si va incerca sa o modifice, apoi va repeta noile ganduri, observand efectele pozitive. Pentru depresii moderate si severe, terapia cognitiv - comportamentala este imbinata cu medicamentele antidepresive. Terapia de termen lung este necesara doar pentru pacientii cu conflicte interpersonale de lunga durata sau cei care nu raspund la terapia scurta.

- Terapie interpersonala. Acest tip de terapie se concentreaza pe relatiile defectuoase din prezent, care au produs simptome depresive exacerbate - faciliteaza vindecarea dupa doliu, remediaza disputele si tranzitiile de rol, formeaza aptitudini sociale pentru a reduce izolarea sociala si pentru a creste sprijinul social. Acest tip de psihoterapie poate fi individuala, de cuplu, de grup sau de familie.

- Terapie psihodinamica. Aceasta psihoterapie are la baza principiul conform caruia simptomele depresiei se datoreaza unor conflicte si necesitati inconstiente, reprimate deoarece sunt incompatibile cu cerintele sociale, iar aceasta reprimare a avut loc in copilarie. In timpul terapiei se incearca o constientizare, observarea, analizarea si interpretarea acestor conflicte inconstiente. Terapia psihodinamica este de lunga durata si este recomandata persoanelor capabile de abstractizare, care isi doresc schimbari profunde si care au un "Ego" puternic.

•  Tratament medicamentos pentru tulburari depresive
Medicamentele sunt indicate atunci cand simptomele tulburarilor depresive afecteaza functionarea normala si calitatea vietii pacientului. Tratamentul medicamentos amelioreaza simptomele moderate si severe ale depresiei, insa nu elimina cauza de baza a tulburarii si nici nu reprezinta o solutie de termen lung. In plus, antidepresivele au efecte secundare si intreruperea tratamentului poate fi dificil de suportat.

Medicamente utilizate in tratarea tulburarilor depresive:
- Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) - fluoxetina, fluvoxamina, paroxetina, sertralina, citalopram, escitalopram. Aceste medicamente au acelasi mecanism de actiune, insa difera in cazul proprietatilor clinice. Avantajele lor sunt dozajul usor si toxicitatea mica in cazul supradozei. Efectele adverse obisnuite sunt dereglari gastro-intestinale, disfunctii sexuale si dereglari in nivelul de energie.

- Inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei (SNRI) - venlafaxina, duloxetina, milnacipran. Tolerabilitatea si efectele secundare ale acestui grup sunt similare ca in cazul medicamentelor SSRI, doar ca SNRI au fost asociate si cu ridicarea tensiunii arteriale. Medicamentele enumerate pana acum reprezinta agenti de prima linie in tratarea depresiei, in special la pacientii cu oboseala si dureri asociate cu tulburari depresive.
SNRI pot fi si medicamente de linia a doua, la pacientii care nu au raspuns pozitiv la tratamentul cu SSRI. Intreruperea tratamentului cu aceste tipuri de medicamente poate produce simptome pseudo-gripale, stari de ameteala exagerata ce insotesc miscarile, insomnie, vise foarte vii, dificultati in concentrare si memorare.

- Antidepresive triciclice si tetraciclice - clomipramina, doxepina, amitriptilina, mianserina, maprotilina. Aceste medicamente de a doua linie sunt utilizate mai rar, datorita dozarii dificile si toxicitatii ridicate in caz de supradoza. Efectele adverse includ sedare, confuzie, gura uscata, ortostaza, constipatie, retentie urinara, disfunctii sexuale si crestere in greutate. Intreruperea tratamentului poate produce simptome pseudo-gripale, tulburari de somn si aritmii cardiace.

- Inhibitori ai enzimei mono amin oxidazei (MAOI) - moclobemid. Aceste medicamente sunt mai putin utilizate, datorita efectelor adverse mai multe. Trateaza depresiile refractare sau atipice, in cazul in care medicamentele enumerate pana acum sunt ineficiente. Intreruperea medicatiei cu MAOI poate produce agitatie, iritabilitate, tulburari de miscare, tulburari de somn, vise intense, tulburari de atentie si memorie, vorbile lenta sau accelerata.

- Medicamente auxiliare - benzodiazepine, derivati non-benzodiazepinici, hipnoinductoare, ortotimizante, antipsihotice atipice, derivati ai hormonilor tiroidieni, stimulantele cerebrale. Aceste medicamente sunt adaugate la tratamentul uzual.

•  Terapii alternative pentru tratarea depresiei

- Fototerapie. Expunerea la lumina puternica este utilizata de obicei in tratarea tulburarilor de sezon, insa terapia are efecte pozitive si in tratarea celorlalte tulburari depresive. Tratamentul consta in expunerea pacientului la o distanta de 30 - 60 cm de o sursa luminoasa de 2.500 pana la 10.000 lux, 30 - 60 de minute in fiecare zi. Pentru pacientii care adorm seara tarziu si se trezesc dimineata tarziu, tratamentul este mai eficient dimineata, cu un supliment de expunere dupa-amiaza.

- Terapie electroconvulsiva. Acest tratament are o eficienta crescuta in tratarea depresiilor insotite de ganduri suicidale, agitatie sau retard psihomotor, halucinatii, psihoza, sau a depresiei la femeile gravide. Revenirea bolii dupa terapia electroconvulsiva este des intalnita, acest lucru fiind combatut cu terapia medicamentoasa. Tratamentul se realizeaza sub anestezie de scurta durata.

- Tratamente naturale. Exista mai multe tipuri de tehnici utilizate pentru ameliorarea simptomelor depresiei: exercitii fizice, yoga, meditatie, suplimente naturale. Suplimentele utilizate cu succes in terapia tulburarilor depresive sunt sunatoarea si extractul de sunatoare, Oxitriptan, Ginkgo Biloba. Terebuie insa sa anuntati medicul psihiatru in cazul in care consumati aceste substante, deoarece pot intactiona cu tratamentul medicamentos impotriva depresiei.

•  Autotratament psihic - ajuta-te singur
Schimbarea cere curaj, insa implicarea pacientului in propria terapie este esentiala in vindecarea tulburarilor depresive. Puteti alege cel putin cateva din recomandarile noastre listate mai jos, insa daca observati o agravare a simptomelor adresati-va medicului. Trebuie sa retineti ca toate aceste sentimente coplesitoare se datoreaza afectiunii si nu vreunui "defect" personal. Este important sa aveti rabdare si consecventa.

- Afla mai multe despre depresie. Astfel afli mai multe despre afectiunea de care suferi si realizezi faptul ca nu esti singur. Poti capata un minim control asupra bolii si vei alege terapia adecvata.
- Stabileste obiective realiste. Daca ai asteptari prea mari risti sa fii dezamagit si sa te copleseasca esecul. Moderatia este cuvantul cheie - nu incerca sa faci singur totul sau prea mult odata.
- Identifica un tipar in starea de spirit zilnica. Starile depresive pot avea un "program", in functie de fiecare persoana. Daca observi ca te simti mai bine dimineata, sau seara, programeaza-ti activitatile importante pentru acea perioada.
- Gandeste pozitiv. Gandirea negativa mentin starea de depresie. Cauta un psiholog sau psihiatru specialist in psihoterapie cognitiv - comportamentala. Noteaza-ti toate aspectele pozitive legate de propria persoana, complimentele pe care le-ai primit de-a lungul timpului, lucrurile de care esti mandru, etc.
- Gaseste un sistem de sprijin. Lasa-i pe prieteni si membrii familiei sa te ajute; izolarea nu este o solutie - poti invata si tu de la altii.
- Evalueaza-ti stilul de viata. Sunt anumiti factori psihosociali care contribuie la mentinerea starii de depresie - evita activitatile si persoanele care itidau o stare de stres, gandire negativa, sau te afecteaza negativ in orice fel.
- Rezolva problemele din trecut. Unele situatii dificile din trecut pot avea efecte in prezent. Psihoterapia te poate ajuta sa te simti mai bine in legatura cu intamplari neplacute sau traumatice din trecut.
- Evita stresul. Chiar daca este dificil de realizat, evitarea stresului amelioreaza depresia.
- Mananca sanatos. Evita alimentele procesate de tip fast food, zaharul, cofeina, alcoolul si bauturile carbogazoase. Aceste substante pot avea efecte negative asupra starii de spirit. Mananca multe legume si fructe.
- Dormi dupa un program regulat. Incearca sa te culci seara si sa te trezesti dimineata la aceleasi ore si evita sa dormi la pranz. Stabileste obiceiuri placute si antrenante in fiecare dimineata, care sa creeze o rutina.
- Fa miscare. Chiar si putina miscare poate imbunatati starea de spirit. Nu este neaparat sa faci exercitii; este suficient sa fii mai activ. Pe masura ce te obisnuiesti cu miscarea, poti urma un sport.
- Amana deciziile importante. Gandurile negative, depresive, te pot impiedica sa faci alegerea corecta. Evita stresul deciziilor importante.
- Ai grija de tine. Acorda-ti o pauza sau chiar o recompensa placuta de-a lungul zilei - asculta muzica, mergi la masaj, relaxeaza-te, fa o baie cu spuma. Trateaza-te la fel cum ai face cu un bun prieten.
- Ajuta pe altcineva. Ajutandu-i pe altii vei capata incredere, te vei simti mai bine in legatura cu propria persoana si vei "lua o pauza" de la propriile probleme.

Afla daca depresia face parte din viata ta!
Satisfacut de serviciile terapeutului tau?

In calitate de pacient incantat de serviciile de care a avut parte:

Recomanda un cabinet de psihologie, psihiatrie, psihoterapie

Sectiuni:

Personalitate

Aceasta sectiune este dedicata tipurilor de personalitati. Vom prezenta principalele clasificari ale personalitatii, detaliind si oferind sfaturi pentru fiecare tip.

Cuplu si sex

Discutii pe cele mai frecvente probleme intr-o relatie. Sfaturi pentru a-ti imbunatati viata de cuplu.

Cariera

O treime din viata noastra, daca nu mai mult, o petrecem la serviciu, muncind. Un job care aduce satisfactii inseamna o viata fericita.

Educatie parinti

Cu totii ne dorim un copil perfect: inteligent, cu o personalitate puternica si un caracter demn de invidiat. Dar ce putem face si cum trebuie sa ne comportam cu el pentru a-l ajuta sa devina astfel?

Psihoterapie

Va prezentam peste 100 de tipuri si metode de terapie psihologica si psihoterapie. Pe unele dintre acestea le vom prezenta detaliat.

Probleme psihice

Informeaza-te privind principalele tulburari ce iti pot afecta psihicul. Cum apar, care sunt cauzele si cum sunt ele diagnosticate si tratate.

PsihoUtil

Articole si sfaturi utile din domeniul psihologiei. Despre modalitatile de a te cunoaste pe tine si pe cei din jurul tau.

Evenimente

Evenimente din sfera psihologiei si psihiatriei: cursuri de formare, seminarii, etc. Aceste informatii sunt publicate de catre psihologii si psihiatrii membri ai site-ului www.la-psiholog.ro

Teste psihologice

O multitudine de psihoteste gratuite: teste de personalitate, teste despre cariera, teste de combatibilitate in cuplu, teste de aptitudini si IQ, etc

Cele mai accesate psihoteste:

Articole recente: