Tulburari de anxietate

Autor: Camelia Airinei
Tulburari de anxietate Anxietatea este o reactie normala la stres, insa in cazurile de tulburari de anxietate aceasta reactie apare in mod excesiv si in fata situatiilor normale din fiecare zi. Boala afecteaza comportamentul, gandurile, emotiile si sanatatea fizica. Aceasta frica patologica poate avea forme deosebit de grave, pacientul fiind incapabil sa duca o viata normala.

Tulburarile de anxietate reprezinta mai degraba un grup de afectiuni inrudite decat o singura boala, astfel incat manifestarile pot fi diverse, insa toti pacientii prezinta aceeasi problema generalizata: frica sau ingrijorare persistenta, foarte severa si coplesitoare, in situatiile in care persoanele obisnuite nu s-ar simti amenintate. Nu este iesit din comun ca o persoana sa sufere de mai multe tipuri de tulburari de anxietate, sau ca afectiunea sa fie insotita de depresie, tulburari de alimentatie sau abuz de substante. Tulburarile de anxietate mai pot fi asociate cu afectiuni fizice, caz in care tratamentul trebuie adresat ambelor tipuri de boli.

Tulburarile de anxietate sunt cauzate de anomalii ale partilor din creier care se ocupa de raspunsul la frica - hipocampusul si amigdala creierului. Exista dovezi care atesta faptul ca atat factorii biologici, cat si cei de mediu, contribuie la aparitia tulburarilor de anxietate. S-au observat unele predispozitii genetice, insa acestea nu impun iminenta aparitiei bolii. Pe de alta parte, experientele traumatice timpurii pot reseta sistemele corporale normale de procesare a fricii, astfel incat organismul sa aiba o reactie exagerata la stres.

Simptomele anxietatii sunt atat psihice cat si fizice, si variaza in functie de tipul tulburarii anxioase, insa in general afectiunea se manifesta prin ingrijorare excesiva in privinta banilor, slujbei, familiei, sanatatii, chiar si atunci cand nu este deloc cazul; ganduri obsesive, imposibil de controlat; asteptarea celui mai tragic deznodamant, in mod irational; stare generala de nelinste si emotii inexplicabile; cosmaruri; imposibilitatea de relaxare; iritabilitate; insomnie; tensiune musculara; dificultati la inghitire; dureri de cap; urinare frecventa sau diaree; respiratie rapida sau dificultate in respiratie; palpitatii; frisoane;

Tipuri de tulburari de anxietate Tulburarile de anxietate inlcud o mare varietate insa ele pot fi clasificate in afectiuni cu simptome continue si afectiuni cu simptome episodice. In principiu, aceste boli sunt de trei tipuri: anxietate generalizata, fobii si tulburari de panica, fiecare avand propriile de simptome, caracteristici si tratamente. Simptomele de anxietate pot fi diagnosticate ca afectiune psihica doar in momentul in care tulbura comportamentul si functionarea normala in societate a persoanei afectate.

• Tulburare de anxietate generalizata. (GAD - Generalised anxiety disorder)
Tulburarea de anxietate generalizata se manifesta prin ingrijorari frecvente, nerealiste si repetate si anticiparea celor mai teribile deznodaminte fara motive intemeiate, in legatura cu evenimentele si activitatile ce fac parte din rutina zilnica. Afectiunea este legata si de simptome fizice, cum ar fi insomnie, neliniste, dureri abdominale, oboseala. Pentru a se putea stabili un diagnostic pacientul trebuie sa fi prezentat simptomele pe o perioada de cel putin 6 luni.

Persoanele care sufera da ceasta tulburare isi fac griji in legatura cu lucrurile care ii ingrijoreaza si pe oamenii normali, insa cei bolnavi sunt ingrijorati mai frecvent si aceasta stare le perturba activitatea zilnica normala. Persoanele mai des afectate sunt de sex feminin si aproximativ 15% din pacienti au rude cu aceeasi afectiune. Tulburarea de anxietate generalizata insoteste deseori fobiile si este foarte comuna la persoanele ce sufera de depresie.

• Tulburare de panica. Atacuri de panica.
Aceasta afectiune psihica este caracterizata de atacuri de panica recurente, aparute brusc, fara avertizare sau cauze eviente, si este totodata insotita de frica pacientului de un nou atac. Un atac de panica dureaza pana in 10 minute - mai rar, cateva ore - si are ca simptome fizice dureri in piept, palpitatii, dispnee, ameteala, disconfort abdominal. Aceste simptome sunt insotite de un puternic sentiment de fica de moarte, groaza chiar, senzatia de deconectare de realitate si frica de a innebuni sau a pierde controlul. Atacurile de panica pot fi declansate de stres, stari de anxietate sau chiar miscare fizica intensa.

Avand in vedere manifestarile fizice ale atacurilor de panica, acestea sunt deseori confundate cu un atac de cord sau cu o afectiune foarte grava. Atacurile de panica duc la alterarea calitatii vietii pacientului. Acesta va evita situatiile si locurile in care a aparut un atac, iar frica unui nou episod este permanenta. Simptomele pot aparea si in afara atacurilor propriu-zise. Afectiunea poate fi asociata cu agorafobia - frica de spatii deschise.

• Fobii specifice.
Fobia in general are trei forme: fobiile specifice, agorafobia si fobia sociala. Fobia specifica reprezinta frica excesiva, irationala si persistenta, in fata unor anumite situatii, obiecte, animale sau activitati. Fobiile obisnuite includ frica de inaltimi, serpi, paianjeni, sange, zbor. Pacientii evita obiectul fricii lor, insa tocmai aceasta evitare duce la intarirea sentimentului de teama. Desi intelege ca reactioneaza exagerat, persoana afectata de fobie nu isi poate invinge frica excesiva. Acest sentiment vine din anticiparea consecintelor groaznice in cazul apropierii de situatia sau obiectul fobiei.

Agorafobia reprezinta teama de a parasi casa, frica de spatii deschise sau aglomerate, a calatori cu mijloacele de transport public sau de a fi intr-un loc din care este dificil de plecat sau poate provoca rusine publica. Multi pacienti prezinta un amestec de agorafobie si fobie sociala, insa de foarte multe ori agorafobia este asociata cu atacurile de panica si depresia.

• Tulburari de anxietate sociala. Fobie sociala.
Fobia sociala implica anxietate crescuta si disconfort in situatii sociale: interactiunea cu alte persoane, vorbitul sau servirea mesei in public. Persoanele care sufera de aceasta tulburare sunt foarte constiente de sine in aceste situatii si se tem sa fie observati facand ceva gresit in fata altor persoane (frica de ridicol si umilire publica). Simptomele includ rosirea obrajilor, transpiratie, dificultate in vorbire. Cazurile severe pot duce la izolare sociala.

• Tulburari obsesiv compulsive. (OCD - Obsessive-compulsive disorder)
Aceasta afectiune se manifesta prin obsesii (ganduri sau imagini suparatoare, persistente) si comportamente compulsive (un impuls de a respecta anumite ritualuri) repetitive. Boala afecteaza aproximativ 3% (desi mult mai multi prezinta simptome usoare) din populatie si apare in primii 10 ani de viata sau la inceputul maturitatii. Aceste ganduri irationale si obsesive nu pot fi controlate de pacient si pot produce un nivel crescut de anxietate.

Desi comportamentul compulsiv si obsesiile pot fi legate de superstitii, sunt complet ilogice, cum ar fi pasirea doar pe dalele albe ale pardoselii, pentru a scapa de un gand obsesiv sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri, cum ar fi inchisul aragazului. Cele mai comune obsesii includ teama de microbi, indoieli suparatoare sau necesitatea de a organiza permanent lucrurile.

Pacientii sunt de obicei constienti de simptomele avute si sunt cateva cazuri in care boala se manifesta doar prin ganduri obsesive si fara manifestari evidente, sau doar prin comportament compulsiv. Studiind imaginile creierului pacientilor, s-au observat anumite anomalii: unele parti au activitate scazuta, iar altele sunt hiperactive. In afara de aceste observatii, nu se cunosc cauzele biologice ale tulburarilor obsesiv compulsive.

• Tulburare de stres post traumatic. (PTSD - Post-traumatic stress disorder)
Intamplarile deosebit de stresante pot provoca trei tipuri de reactii care includ simptome de anxietate: reactie acuta de stres, reactie de ajustare si tulburare de stres post traumatic. Primul tip apare in timpul producerii evenimentului si are tendinta de a dispare destul de repede dupa incetarea acestuia. Reactia de ajustare apare pana la o luna dupa evenimentul tragic, iar simptomele se amelioreaza in sase luni.

Tulburarea de stres post traumatic apare la cateva saptamani sau luni de la accident si poate persista ani de zile. Simptomele includ amntiri vii despre tragedie - in timpul carora pacientul retraieste intamplarea, cosmaruri, evitarea oricarei asociatii cu evenimentul stresant, anxietate generalizata, tulburari de panica, depresie, sentiment de vinovatie pentru a fi supravietuit, iritabilitate. Tulburarea apare la persoanele care au trecut prin intamplari deosebit de traumatizante, fizic sau emotional - supravietuitorii unui abuz sexual sau fizic, dezastru natural sau accident tragic, expunere la situatii stresante un timp indelungat (soldati), martori ai tragediei suferite de alta persoana.

• Anxietate de separatie.
Aceasta tulburare apare in momentul in care pacientul este separat de o persoana sau un loc si este considerata a fi o afectiune doar in momentul in care sentimentele de anxietate devin excesive fara motive reale. Tulburarea poate aparea atat la adulti, cat si la copii, insa in copilarie simptomele sunt mai severe si chiar si o separatie foarte scurta poate produce panica intensa.

• Tulburari de anxietate la copii.
La fel ca si adultii, copiii pot experimenta senzatii de anxietate, ingrijorare si frica, in fata unor situatii diverse si in special in cazul unor experiente noi. Este considerata a fi o afectiune in momentul in care anxietatea depaseste caracterul temporar si perturba activitatea normala, gandirea, aptitudinea de a lua decizii, perceptia mediului, capacitatea de a invata si de a se concentra a copilului.

Anxietatea la copii se manifesta si prin tensiune ridicata, greturi, varsaturi, dureri de stomac, ulcer, diaree, slabiciune, apnee, precum si indoire de sine, autocritica, iritabilitate, probleme de somn. Acesti copii sunt predispusi si la depresie, tulburari de alimentatie si deficit de atentie, iar daca anxietatea nu este tratata exista riscul aparitiei rezultatelor scolare slabe, evitarii activitatilor sociale importante si abuzului de substante. Cercetarile arata faptul ca tulburarile de anxietate la copii au atat cauze biologice, cat si psihice.

Tratamente pentru tulburarile de anxietate • Cum te poti ajuta singur.
Nu toti cei care se ingrijoreaza foarte mult sufera de tulburari de anxietate. Anxietatea poate aparea si in conditiile unui program prea incarcat, a lipsei de somn sau miscare fizica, atmosferei stresante acasa sau la locul de munca, sau chiar din cauza excesului de cofeina. Prin urmare anxietatea poate fi rezultatul unui stil de viata nesanatos. Daca simtiti ca stresul va copleseste ganditi-va la metode prin care sa va echilibrati. Renuntati la o parte din responsabilitati, gasiti pe cineva apropiat in care puteti avea incredere si caruia puteti sa-i destainuiti problemele cu care va confruntati, faceti putin timp in fiecare zi, special pentru a va relaxa, aveti grija de sanatate si cereti ajutor daca aveti nevoie.

Este important sa apelati medic daca observati ca simptomele sunt coplesitoare si nu le puteti controla. Medicul va trebui sa stabileasca intai daca boala nu este produsa de anumite tratamente medicamentoase pe care le urmati, sau de alte afectiuni fizice, cum ar fi probleme cu glanda tiroida, hipoglicemie sau astm. Odata ce cauzele medicale au fost excluse, trebuie sa va adresati unui psihoterapeut.

Cele mai eficiente tratamente in cazul tulburarilor de anxietate sunt terapiile comportamentale. Acestea implica expunerea treptata a pacientului la situatiile de care se teme. In timpul terapiei se pot folosi si medicamente, pentru a controla simptomele, insa acestea de obicei nu asigura vindecarea. In ultimul timp s-a constatat ca tehnicile de meditatie pot fi de real ajutor in ameliorarea simptomelor anxietatii.

• Terapie cognitiv comportamentala pentru tratarea anxietatii.
Acest tip de terapie are doua componente: una cognitiva, care corecteaza perceptia eronata asupra realitatii, si una comportamentala, care incearca modificarea reactiei la situatiile ce declanseaza anxietatea. Un element esential in acest tip de tratament este expunerea gradata, pacientul fiind confruntat cu lucrurile de care se tem cel mai mult (serpi sau inaltimi pentru fobici, situatii ipotetice catastrofice pentru anxiosi, situatii sociale pentru cei cu anxietate sociala, etc.), intr-un mod structurat si cu blandete. Aceasta expunere este invariabil foarte neplacuta, insa se incearca provocarea unui nivel de anxietate controlabila, pana in momentul in care acesta isi schimba comportamentul.

• Terapie medicamentoasa pentru tulburari de anxietate.
Exista mai multe tipuri de medicamente disponibile pentru ameliorarea simptomelor anxietatii, insa organismul se obisnuieste repede cu substantele si se poate crea dependenta. Din acest motiv, tratamentul cu medicamente impotriva anxietatii nu este recomandat pe termen lung.

• Terapii complementare.
Mai multe tipuri de tratamente si-au dovedit eficacitatea in ajutarea tratamentului terapeutic si medicamentos traditional, iar in cazurile de tulburare anxioasa usoara, aceste terapii complementare sunt suficiente in sine pentru a trata anxietatea.
- Tratament naturist - Mai multe studii au relevat eficienta unor plante precum brusturele, sunatoare si un produs numit Sympathyl, ce contine mac, paducel si magneziu.
- Exercitii fizice - Sportul este o metoda naturala de a scadea stresul si anxietatea. Sunt suficiente 30 de minute de miscare, de cinci ori pe saptamana, dar pentru rezultate mai bune este benefica o ora de aerobic aproape in fiecare zi.
- Tehnici de relaxare - Practicate cu regularitate, tehnicile de meditatie pot reduce anxietatea si promova relaxarea fizica si emotionala.
- Biofeedback - Cu ajutorul unor senzori, pacientul poate masura parametrii fiziologici care alerteaza starea de anxietate: ritmul cardiac, respiratia, tensiunea musculara. Astfel pacientul poate incerca ssi controleze reactiile din timp, utilizand thnici de relaxare.
- Hipnoza - Este cateodata utilizata impreuna cu terapia cognitiv comportamentala.
Satisfacut de serviciile terapeutului tau?

In calitate de pacient incantat de serviciile de care a avut parte:

Recomanda un cabinet de psihologie, psihiatrie, psihoterapie

Sectiuni:

Personalitate

Aceasta sectiune este dedicata tipurilor de personalitati. Vom prezenta principalele clasificari ale personalitatii, detaliind si oferind sfaturi pentru fiecare tip.

Cuplu si sex

Discutii pe cele mai frecvente probleme intr-o relatie. Sfaturi pentru a-ti imbunatati viata de cuplu.

Cariera

O treime din viata noastra, daca nu mai mult, o petrecem la serviciu, muncind. Un job care aduce satisfactii inseamna o viata fericita.

Educatie parinti

Cu totii ne dorim un copil perfect: inteligent, cu o personalitate puternica si un caracter demn de invidiat. Dar ce putem face si cum trebuie sa ne comportam cu el pentru a-l ajuta sa devina astfel?

Psihoterapie

Va prezentam peste 100 de tipuri si metode de terapie psihologica si psihoterapie. Pe unele dintre acestea le vom prezenta detaliat.

Probleme psihice

Informeaza-te privind principalele tulburari ce iti pot afecta psihicul. Cum apar, care sunt cauzele si cum sunt ele diagnosticate si tratate.

PsihoUtil

Articole si sfaturi utile din domeniul psihologiei. Despre modalitatile de a te cunoaste pe tine si pe cei din jurul tau.

Evenimente

Evenimente din sfera psihologiei si psihiatriei: cursuri de formare, seminarii, etc. Aceste informatii sunt publicate de catre psihologii si psihiatrii membri ai site-ului www.la-psiholog.ro

Teste psihologice

O multitudine de psihoteste gratuite: teste de personalitate, teste despre cariera, teste de combatibilitate in cuplu, teste de aptitudini si IQ, etc

Cele mai accesate psihoteste:

Articole recente: