Autismul

Autismul
Tulburarile autiste reprezinta un spectru de conditii psihologice caracterizate de anomalii ale interactiunilor sociale si comunicatiei, precum si comportament repetitiv si interes limitat. Diferite persoane cu autism pot prezenta simptome foarte variate. Medicii considera autismul ca un spectru de tulburari, un grup de tulburari cu caracteristici similare. O persoana poate avea simptome usoare in timp ce alta severe, dar ambele au spectrul autismului. Simptomele incep de obicei inaintea de virsta de 3 ani si pot determina intirzieri sau probleme in diferite aptitudini care se dezvolta din copilarie pina in perioada de adult.

Parintii sunt de obicei primii care observa comportamentul neobisnuit al copilului. Acesta pare diferit inca de la nastere, nu raspunde la persoane sau isi tinteste atentia la un singur obiect pentru perioade lungi de timp. Simptomele autismului pot apare si la copiii care par a se dezvolta normal. Cind un sugar devine brusc linistit, izolat, auto-distructiv sau indiferent la deschiderea sociala, este suspectat autismul. Cercetarile arata ca parintii sunt de obicei corecti in observarea acestor probleme de dezvoltare, desi pot sa nu realizeze natura specifica sau gradul problemei.

Tulburarea variaza de la forma severa denumita autism pina la una mai usoara - sindromul Asperger. Daca copilul are simptomele unei astfel de tulburari, dar nu intruneste criteriile specifice pentru acestea, diagnosticul este de tulburare autista nespecificata. In spectrul autismului sunt incluse si alte tulbrari foarte severe, rare, cum este sindromul Rett si tulburarea dezintegrativa a copilariei.

Spectrul conditiilor autiste cuprinde: autismul, sindromul Asperger si autismul atipic. Simptomele principale ale tulburarii cuprind afectarea comunicatiei verbale si nonverbale, sociale cum ar fi impartasirea emotiilor, intelegerea cum gindesc si simt altii si mentinerea unei conversatii, comportamente de rutina sau repetitive denumite si stereotipuri, cum ar fi repetarea cuvintelor sau actiunilor, urmarea obsesiva a rutinelor si jucatul in moduri repetitive. Simptomele tulburarii pot fi observate de obicei de la virsta de 18 luni.

Nu exista tratament pentru autism. Conditia nu se vindeca, dar exista moduri de a ajuta la minimalizarea simptomelor autismului si de a maximiza invatarea. Terapia comportamentala si alte optiuni terapeutice ajuta refacerea comportamentelor dorite si le reduce pe cele nedorite. Terapeutii logopezi pot ajuta persoanele cu autism sa-si amelioreze capacitatea de a comunica si interactiona cu altii. Terapia ocupationala ajuta in descoperirea modurilor de ajustare a activitatilor pentru a se potrivi nevoilor si abilitatilor pacientului.

Astazi nu exista nicio medicatie care sa vindece tulburarile autiste. Simptomele pot fi ameliorate prin folosirea de inhibitori ai recaptarii de serotonina, triciclice, pasihoactive/antipsihotice, stimulante si antianxioase.

Cauze si factori de risc:
Pentru mult timp s-a presupus ca exista o cauza comuna la nivel genetic, cognitiv si neural pentru autism. Totusi astazi se crede ca autismul este o tulburare complexa ale caror aspecte de baza au cauze diferite, care frecvent apar combinat. Autismul are o baza genetica puternica desi neclara si explicata mai ales de mutatii rare cu efecte majore. Majoritatea mutatiilor care cresc riscul de autism nu au fost identificate. Unele indicii arata disfunctia sinaptica drept o cauza de autism. Unele mutatii rare pot conduce la autism prin intreruperea cailor sinaptice. Toti teratogenii cunoscuti asociati riscului de autism par a actiona in primele 8 saptamini de la conceptie. Factorii de mediu care au fost considerati a contribui sau a exacerba autismului cuprind unele alimente, boli infectioase, metale grele, solventi, fenoli folositi in industria plastica, pesticide, alcool, fumatul, drogurile, vaccinurile si stresul prenatal, desi nu s-au gasit legaturi, iar unele elemente au fost complet eliminate.

Fata de alte tulburari cerebrale, cum este Parkinson, autismul nu are un mecanism total la nivel fie molecular, celular sau sistemic. Nu se stie daca autismul reprezinta mai multe tulburari cauzate de mutatii ale unei cai moleculare comune sau este un set larg de tulburari cu mecanisme diverse. Se pare ca autismul este prezent printre factorii de dezvoltare care afecteaza toate sistemele functionale cerebrale si tulbura dezvoltarea creierului.

Semne si simptome: Toti copiii cu autism demonstreaza deficite in interactiunile sociale, comunicarea verbala si nonverbala, precum si comportamente repetitive. In plus, au raspunsuri neobisnuite la experientele senzoriale, cum ar fi unele sunete sau modul in care arata obiectele. Fiecare dintre aceste simptome variaza de la forma usoara pina la una severa. Ele se vor prezenta la fiecare individ diferit. Acesti copii nu urmeaza modelul obisnuit de dezvoltare. Frecvent, intre virsta de 12 si 36 de luni, diferentele apar in modul cum interactioneaza cu oamenii. Unii parinti raporteaza schimbarea ca fiind rapida, iar copilul incepe sa respinga oamenii, actioneaza ciudat si isi pierde limbajul si aptitudinile sociale castigate. In alte cazuri exista un platou al dezvoltarii bolii astfel incit progresul tulbrarii arata diferentele intre copilul afectat si cei normali in timp.

Indicatori posibili ai tulburarilor autiste:
- nu vorbeste, nu indica sau nu face gesturi importante pina la virsta de 1 an
- nu spune niciun cuvint pina la 16 luni
- nu combina doua cuvinte pina la 2 ani
- nu raspunde la numele sau
- isi pierde limbajul si aptitudinile sociale
- contact vizual slab
- nu pare a sti cum sa se joace cu jucariile
- este atasat de o anumita jucarie sau obiect
- nu zimbeste
- pare a fi surd.

Simptomele sociale:
De la debut, copiii care se dezvolta normal sunt fiinite sociale. Timpuriu in viata ei se manifesta in fata oamenilor, repeta cuvinte, prind degetele si chiar zimbesc. In schimb, multi copii cu autism par a avea probleme in a invata cum sa se angajeze in relatiile sociale de zi cu zi. Chiar din primele luni de viata multi nu interactioneaza si evita contactul vizual. Par indiferenti la alti oameni si prefera sa fie singuri. Pot rezista atentiei si chiar accepta pasiv imbratisarile si joaca. Mai tirziu vor cauta confort sau vor raspunde parintilor prin furie sau afectiune, dar intr-un mod diferit. Cercetatorii sugereaza ca, desi acesti copii sunt atasati de parintii lor, expresia acestei atasari este neobisnuita si greu de inteles. Pentru parinti poate parea ca acestia nu ii iubesc.

Copiii cu autism invata sa interpreteze ceea ce gindesc si simt altii mai greu. Indiciile sociale subtile cum este zimbetul, o grimasa sau un clipit din ochi pot sa nu insemne nimic pentru ei. Ei nu pot interpreta gesturile si expresiile faciale. Au dificultati in a vedea lucrurile din perspectiva altei persoane. La virsta de 5 ani copiii normali inteleg ca alte persoane au diferite informatii, emotii si scopuri fata de ei. O persoana cu autism nu poate intelege aceste lucruri. Aceasta incapacitate nu le permite sa prezica sau sa inteleaga actiunile altora.

Desi nu este universal, este comun ca persoanele cu autism sa prezinte probleme in a-si controla emotiile, comportindu-se imatur: pling in clasa sau au crize verbale care par inadecvate pentru cei din jur. Individul cu autism poate fi agresiv fizic, uneori facind relatiile sociale si mai dificile. Au o tendinta de a-si pierde controlul, mai ales cind sunt intr-un mediu nou sau coplesitor, sau cind sunt frustrati si furiosi. Pot rupe lucruri, ataca persoane sau sa se raneasca. In frustrarea lor unii se lovesc cu capul de pereti, isi smulg parul sau se musca de brate.

Dificultatile comunicative:

Pina la virsta de 3 ani majoritatea copiilor au depasit incercarile intilnite in invatarea imbajului; cea mai timpurie este ginguritul. La prima aniversare un sugar normal spune cuvinte, se intarce cind isi aude numele, arata cind vrea o jucarie si cind nu vrea ceva arata clar ca raspunsul este nu. Unii copii cu autism ramin muti pentru intreaga lor viata. Altii, care prezinta mai tirziu semne ale autismului, arata si ginguresc in primele luni de viata si apoi se opresc. Altii pot fi intirziati si dezvolta limbaj la virsta de 5 sau 9 ani. Unii copii pot invata sa foloseasca sisteme de comunicare, cum ar fi pozele sau limbajul semnelor.

Cei care vorbesc folosesc limbajul in moduri neobisnuite. Nu pot sa combine cuvintele in propozitii. Unii vorbesc doar in cuvinte unice, in timp ce altii repeta o singura fraza la nesfirsit. Pot repeta un cuvint cind il aud - echolalie. Desi multi copii fara autism repeta cuvinte auzite aceasta faza trece pina la 3 ani. Unii copii afectati usor pot prezenta intirzieri in limbaj sau limbaj precoce si vocabular extins, dar dificultati in sustineea unei conversatii. Caracterul de dialog al unei conversatii este greu pentru ei, desi pot purta un monolog pe un subiect favorit, fara a da posibilitatea celuilalt de a raspunde. O alta problema este faptul ca nu inteleg limbajul corpului, tonul vocii sau expresiile.

In timp ce poate fi greu de inteles ceea ce zic autistii, limbajul corpului lor este de asemenea greu de inteles. Expresiile faciale, miscarile si gesturile se potrivesc rar cu ceea ce spun. De asemenea, tonul vocii nu reflecta emotiile lor. O voce plata, ca de robot, sau pitigaiata este comuna. Unii copii cu aptitudini verbale relativ bune vorbesc ca niste adulti mici, fara a copia limbajul special copiilor. Fara gesturi si limbaj adecvate pentru a cere lucruri, persoanele autiste nu pot arata ceea ce vor. Ca rezultat, ei pot doar sa tipe sau sa prinda ce vor. Pina cind sunt invatati moduri mai bune de a-si exprima nevoile, acestia fac orice pot pentru a ajunge la ceilalti. Pe masura ce cresc, pot deveni constienti de dificultatile lor in a intelege pe altii si a fi intelesi. Ca rezultat vor deveni anxiosi sau depresivi.

Comportamentele repetitive:

Desi copiii autisti apar fizic normali si au control muscular bun, miscarile repetitive ciudate ii pot indeparta de alti copii. Aceste comportamente pot fi extrem de aparente sau subtile. Unii copii petrec mult timp mergind repetitiv pe virfuri sau balasindu-si bratele. Uneori ingheata in anumite pozitii. Pot petrece ore aranjindu-si jucariile intr-o anumita forma, decit sa le foloseasca pentru joaca. Daca cineva deranjeaza accidental aceste jucarii, copilul poate fi foarte suparat. Acesti copii au nevoie de un mediu inconjurator constant. O mica schimbare in rutina meselor, imbracatului, baii sau mersului la scoala poate fi extrem de deranjanta. Probabil ca aceasta rutina da o stabilitate in lumea lor de confuzie. Comportamentul repetitiv poate lua uneori forma unei preocupari intense, persistente. De exemplu, copilul poate fi obsedat a invata totul despre aspiratoare, trenulete sau alte jucarii. Frecvent exista un mare interes fata de numere, simboluri sau subiecte stiintifice.

Probleme care pot acompania autismul:
Probleme senzoriale:
Cind perceptiile copiilor sunt corecte ei pot invata din ceea ce vad, simt sau aud. Pe de alta parte, daca informatia senzoriala este incorecta, experientele copiilor fata de lume sunt confuze. Multi copii cu autism sunt extrem de sensibili si simt durere la unele sunete, senzatii tactile, gusturi si mirosuri. Pot simti hainele pe corp intr-un mod dureros. Unele sunete - aspiratorul, telefonul, o furtuna brusca sau chiar sunetul valurilor - ii face sa-si acopere urechile si sa tipe. In autism creierul pare a nu echilibra senzatiile normal. Unii copiii pot rezista la frig sau durere extrema. Copilul poate cadea si isi poate rupe un brat si nu va plinge. Altul se poate lovi cu capul de un perete si nu isi da seama, dar o atingere usoara il va face sa plinga si sa tipe.

Retardul mental:
Multi copii cu autism au un grad de intirziere mentala. Cind sunt testate, unele zone ale capacitatii pot fi normale, in timp ce altele pot fi slabe. De exemplu, copilul cu autism poate avea rezultate bune la testele care masoara aptitudinile vizuale si proaste la cele pentru limbaj.

Convulsiile:
Unul din patru copii cu autism dezvolta convulsii care incep in copilarie sau adolescenta. Convulsiile cauzate de activitatea electrica anormala a creierului pot produce o pierdere temporara a constientei, o convulsie motorie corporala, miscari anormale sau limbaj stereotipic. Pot exista factori contribuitori, cum este lipsa de somn sau febra ridicata. In majoritatea cazurilor acestea pot fi controlate de anticonvulsivante.

Sindromul X fragil:
Tulburarea este cea mai comuna forma ereditara de retardare mentala. A fost denumita X fragil pentru ca o parte din cromozomul X are o deficienta care pare fragila si subtire la microscop. Sindromul X fragil afecteaza 2 - 5% dintre persoanele cu autism. Dintr-un motiv necunoscut, daca copilul cu autism are si sindrom X fragil exista o sansa din doua ca viitorul copil baiat al parintilor sa aiba sindromul. Consultul genetic pentru acest sindrom trebuie facut si pentru alti membrii ai familiei care doresc sa conceapa un copil.

Scleroza tuberoasa:
Este o tulburare genetica rara, care determina dezvoltarea unor tumori benigne in creier si alte organe vitale. Este strins asociata cu autismul. 1 - 45% dintre copiii autisti au si scleroza tuberoasa.

Sindromul Rett:
Este relativ rar, afectind exclusiv femeile, cu o incidenta de 1: 10.000 de nasteri. Dupa o perioada de dezvoltare normala, uneori intre virsta de 6 si 18 luni, incep sa apara simptomele similare autismului. Dezvoltarea mentala si sociala a fetitei incepe sa regreseze, nu mai raspunde parintilor si se retrage din fata contactului social. Daca a vorbit pina acum, se va opri; nu isi poate controla picioarele si isi fringe miinile. Unele dintre problemele asociate cu sindromul Rett pot fi tratate. Terapia fizica, ocupationala si a comunicarii poate ajuta problemele de coordonare, miscare si limbaj.

Tulburarea dezintegrativa a copilariei:
Foarte putini copii cu autism intrunesc criteriile tulburarii dezintegrative a copilariei. Asta sugereaza ca tulburarea este o forma foarte rara a autismului. Are o preponderenta masculina puternica. Simptomele apar la virsta de 2 ani dar debutul are loc intre 3 si 4 ani. In acest timp copilul are aptitudini apropiate virstei in comunicare si relatii sociale. Perioada lunga de dezvoltare normala inainte de regresie ajuta la diferentierea de sindromul Rett.

Pierderea aptitudinilor precum vocabularul este mult mai dramatica in aceasta tulburare decit in autismul clasic. Diagnosticul necesita pierderea extensiva si pronuntata a aptitudinilor motorii, verbale si sociale. Este acompaniata de pierderea controlului vezicii si a intestinului, uneori convulsii si IQ scazut.

Sindromul Asperger:

Tulburarea nu este diagnosticata atit de frecvent si de repede la copii fata de autism, datorita inteligentei normale sau peste medie. In multe cazuri copiii afectati pot merge la scoala citiva ani inainte de a fi dusi la doctor. Sindromul este caracterizat de dificultati semnificative in interactiunea sociala, alaturi de modele repetitive si izolante ale comportamentului si intereselor. Difera de autism prin relativa pastrare a dezvoltarii lingvistice si cognitive. Neindeminarea fizica si folosirea atipica a limbajului sunt frecvente. Lipsa empatiei demonstrate este probabil cel mai disfunctional aspect al sindromului. Unii copii pot prezenta mutism selectiv. Unii pot alege sa vorbeasca doar cu persoanele pe care le plac.

Diagnostic:
In evaluarea unui copil medicii se bazeaza pe caracteristicile comportamentale pentru a pune diagnosticul. Unele dintre aceste caracteristici pot fi aparente in primele luni din viata sau in orice moment in primii ani de viata. Pentru diagnostic, problemele in cel putin una dintre domeniile de comunicatie, socializare sau comportamente izolante trebuie sa fie prezente inainte de 3 ani. Diagnosticul necesita un proces in doua stadii. Primul stadiu implica evaluarea dezvoltarii in timpul vizitelor normale la medic al copilului si cea dea doua o evaluare atenta de catre o echipa multidisciplinara. Unele instrumente de evaluare se bazeaza doar pe raspunsul parintilor la intrebari si combinarea acestora cu observarea sugarului. Aceste teste clinice nu diagnosticheaza individul, dar servesc la evaluarea unui posibil diagnostic de autism. Metodele pot sa nu identifice copiii cu autism forma usoara, cum sunt cei cu autism inalt functional sau sindrom Asperger.

Pentru ca tulburarea este complexa si implica probleme neurologice si genetice, o evaluare atenta trebuie sa cuprinda teste genetice si neurologice, alaturi de testarea cognitiva si a limbajului. Doua alte teste trebuie folosite pentru evaluarea copilului cu intirziere de dezvoltare: teste auditive si biologice pentru evidentierea plumbului din singe. Daca copilul a suferit de o infectie la ureche poate apare surditatea tranzitorie. Masurarea indicilor plumbului in singe este esentiala la copiii care ramin pentru o lunga perioada de timp in stadiu oral-motor in care introduc orice obiect in gura. Autistii au nivele ridicate de plumb in singe.

Tratament:

Nu exista niciun tratament unic bun pentru toti copiii cu autism. Toti medicii sunt insa de acord ca interventia cit mai precoce este importanta si ca toti indivizii afectati raspund bine la programe inalt specializate, structurate.
Printre metodele principale disponibile pentru tratarea si educarea persoanelor cu autism, analiza comportamentala aplicata (terapia ABA) a devenit cea mai acceptata si mai eficienta. Un program eficient de tratament va fi construit pe interesele copilului, va oferi un program predictibil, va invata in pasi simpli, va capta atentia copilului in activitati structurate. Implicarea parintilor este un factor major in succesul tratamentului. Parintii lucreaza cu terapeutii si profesorii pentru a identifica acele comportamente care trebuiesc schimbate si aptitudinile care trebuiesc invatate. Cum parintii sunt primii invatatori ai copilului, acestia vor fi antrenati sa continue terapia acasa.

Imediat cum s-a identificat dizabilitatea, copilului trebuie sa inceapa instructajul. Programele eficiente vor invata comunicarea si interactiunea sociala. La copiii sub 3 ani interventia adecvata va avea loc de obicei acasa sau intr-un centru de educare. Aceste interventii tintesc deficite specifice in invatare, comunicare, limbaj, imitare, motivatie, complianta si initiativa interactiunii. Sunt incluse terapia fizica, ocupationala si comunicativa. Ziua va incepe cu o activitate fizica pentru a ajuta la dezvoltarea coordonarii si atentiei corporale; jocuri puzzle, pictura, plastilina. In pauza profesorul incurajeaza interactiunea sociala si modeleaza cum sa foloseasca limbajul pentru a cere mai mult suc de exemplu. Copiii invata facind.

Copiii peste 3 ani au de obicei educatie speciala, individualizata in scoli. Copilul poate fi intr-o clasa speciala cu alti autisti, sau intr-o clasa integrata cu copii fara probleme pentru o parte a zilei. Locatiile diferite pot invata diverse programe dar toate vor ajuta copilul sa invete comunicarea sociala si functionala.

Perioada de adolescent este una de stres si confuzie. Ca si alti copii, au nevoie de ajutor in a face fata sexualitatii. In timp ce unele comportamente se amelioreaza in aceasta perioada, altele se agraveaza. Comportamentul agresiv sau autistic crescut poate fi modul in care acesti tineri isi arata confuzia si tensiunea noua.

Acum este perioada cind tinarul este mai sensibil social. La virsta cind majoritatea adolescentilor sunt ingrijorati pentru acnee, popularitate si intilniri, cei cu autism pot deveni constienti ca sunt diferiti fata de ceilalti. Observa ca le lipsesc prietenii si ca nu au intilniri. Pentru unii tristetea care vine odata cu aceasta observatie ii motiveaza sa invete noi comportamente si sa cistige aptitudini sociale mai bune.

Terapiile nutritionale:
Aceste terapii se bazeaza pe idea ca alergiile alimentare pot determina simptome de autism, iar insuficienta unei anumite vitamine poate cauza simptomatologie autista. Inainte de a aborda o astfel de dieta parintii trebuie sa fie siguri ca statusul nutritional al copilului este masurat atent. Pentru a fi acceptate, aceste terapii trebuie sa sustina niste studii clinice, randomizate, dublu-orb care sa permita compararea intre starea pe perioada tratamentului si cea din afara tratamentului. Desi o terapie nedemonstrata inca poate ajuta unii copii, se poate dovedi a nu fi benefica pentru altii. Urmatoarele sunt niste tratamente care au fost raportate a ajuta in unele cazuri, dar a caror eficacitate sau siguranta nu este dovedita.

O dieta pe care parintii au descoperit a fi de ajutor copiilor autisti este cea fara gluten si fara cazeina. Glutenul este o substanta similara cazeinei care se gaseste in semnintele diferitelor cerelale. Cazeina este principala proteina din lapte. Cum glutenul si cazeina se gasesc in multe dintre alimentele de baza, urmarea unei astfel de diete este dificila.

Un supliment pe care parintii il gasesc benefic este vitamina B6, alaturi de magneziu, care face vitamina eficienta. Rezultatele studiilor sunt impartite, unii copii raspund bine, altii negativ, altii deloc.

In cautarea unui tratament pentru autism au existat discutii in ultimii ani asupra folosirii secretinei, o substanta aprobata pentru problemele gastrointestinale. Unele rapoarte arata ameliorarea simptomelor autismului incluzind modele de somn, contactul vizual, aptitudinile verbale si starea de alerta. Alte studii din ultimii ani nu au gasit nicio ameliorare semnificativa a simptomelor intre pacientii care au primit secretina si cei cu placebo.

Medicatia folosita:
Medicatia este folosita pentru a trata problemele de comportament cum este agresiunea sau autovatamarea, care afecteaza functionarea persoanei la scoala sau acasa. Multe dintre aceste medicamente nu sunt aprobate pentru a fi folosite la copii, dar sunt prescrise de catre medic daca acesta le considera adecvate pentru caz. Tratamentul cu risperidona pentru iritabilitate la acesti copii este aprobat din 2006. Olanzepina si alte medicamente antipsihotice sunt folosite pentru tratarea agresiunii si a altor tulburari comportamentale mai severe la copii. Fluoxetine si sertalina sunt aprobate pentru copiii de 7 ani in depresie.
Un copil cu autism poate sa nu raspunda la fel la medicatie ca unul normal. Este important ca parintii sa lucreze alaturi de un doctor cu experienta in aceste cazuri. Doctorul va prescrie cea mai mica doza posibila pentru a fi eficienta.

Anxietatea si depresia sunt tratate cu fluoxetine la virsta de 7 ani. Tratamentul cu aceste medicamente poate fi asociat cu diminuarea frecventei comportamentelor repetitive si ritualice, precum si ameliorari in contactul vizual si social.
Problemele de comportament sunt tratate cu antipsihotice. Acestea actioneaza prin reducerea activitatii creierului fata de dopamina. Haloperidolul a fost descoperit a fi eficient in mai mult de un studiu fata de placebo. Totusi acesta, in timp ce este de ajutor in simptomele de agresiune, poate avea efecte adverse cum este sedarea, rigiditatea musculara si miscari anormale.

Convulsiile sunt descoperite la una din patru persoane cu autism, mai ales la cei muti si cu IQ mic. Sunt tratate cu unul sau mai multe anticonvulsivante. Acestea cuprind medicamente precum carbamazepine, lamotrigina, topiramat si acid valproic. Nivelul medicamentelor in singe trebuie monitorizat atent si ajustat pentru a se folosi doza cea mai mica eficienta. Desi medicatia reduce numarul convulsiilor, nu le poate elimina intotdeauna.

Neatentia si hiperactivitatea sunt tratate cu stimulante, cum este metilfenidat. Aceste medicamente pot scadea impulsivitatea si hiperactivitatea la unii copii, mai ales cei hiperfunctionali.

Prognostic:
Nu se cunoaste vindecarea acestei tulburari. Copiii recupereaza ocazional si isi pierd astfel diagnosticul de autism, dupa tratamente intensive. Nu se stie cit de frecvent are loc recuperarea, ratele raportate arata intre 3 - 25%. Cei mai multi copii autisti pot cistiga limbajul pina la virsta de 5 ani, desi putini au si aptitudini de comunicare dezvoltate dupa.
Satisfăcut de serviciile terapeutului tău?

În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:

Recomandă un psihoterapeut

Secțiuni:

Personalitate

Aceasta sectiune este dedicata tipurilor de personalitati. Vom prezenta principalele clasificari ale personalitatii, detaliind si oferind sfaturi pentru fiecare tip.

Cuplu si sex

Discutii pe cele mai frecvente probleme intr-o relatie. Sfaturi pentru a-ti imbunatati viata de cuplu.

Cariera

O treime din viata noastra, daca nu mai mult, o petrecem la serviciu, muncind. Un job care aduce satisfactii inseamna o viata fericita.

Educatie parinti

Cu totii ne dorim un copil perfect: inteligent, cu o personalitate puternica si un caracter demn de invidiat. Dar ce putem face si cum trebuie sa ne comportam cu el pentru a-l ajuta sa devina astfel?

Psihoterapie

Va prezentam peste 100 de tipuri si metode de terapie psihologica si psihoterapie. Pe unele dintre acestea le vom prezenta detaliat.

Probleme psihice

Informeaza-te privind principalele tulburari ce iti pot afecta psihicul. Cum apar, care sunt cauzele si cum sunt ele diagnosticate si tratate.

PsihoUtil

Articole si sfaturi utile din domeniul psihologiei. Despre modalitatile de a te cunoaste pe tine si pe cei din jurul tau.

Evenimente

Evenimente din sfera psihologiei si psihiatriei: cursuri de formare, seminarii, etc. Aceste informatii sunt publicate de catre psihologii si psihiatrii membri ai site-ului www.la-psiholog.ro

Teste psihologice

O multitudine de psihoteste gratuite: teste de personalitate, teste despre cariera, teste de combatibilitate in cuplu, teste de aptitudini si IQ, etc

Cele mai accesate psihoteste:

Articole recente:

Acest site folosește cookies. Continuând navigarea vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK