Sindromul Asperger - aspecte generale si obiective terapeutice

Tulburarea Asperger este o forma de autism care afecteaza modul in care persoana intelege lumea, proceseaza informatiile si se raporteaza la ceilalti. Elementele esentiale ale acestei tulburari le constituie deteriorarea semnificativa la nivelul a trei domenii principale – comunicare sociala, interactiune sociala si imaginatie sociala, precum si dezvoltarea unor patternuri repetitive, restranse, de comportament, interese si activitati.

De indata ce intalnim o persoana, tendinta normala este aceea de a face judecati despre aceasta. Deducem, din expresia faciala, tonul vocii si limbajul corporal, daca acea persoana este fericita sau trista si raspundem in consecinta. Toate aceste semnale pe care majoritatea dintre noi le percepe cu usurinta pot fi mai dificil de interpretat de catre persoanele afectate de tulburarea Asperger, ceea ce inseamna ca le este mai greu sa comunice si sa interactioneze cu ceilalti, fapt ce poate duce la niveluri ridicate de anxietate si confuzie. Nu putem afirma despre cineva ca este afectat de aceasta tulburare doar ghidandu-ne dupa aparente, intrucat sindromul Asperger este considerat o „deficienta ascunsa”.

In continuare, vor fi detaliate toate aceste deteriorari din cele trei domenii principale de dificultate, cunoscute sub denumirea de „triada de deficiente”.

In planul comunicarii sociale

In ceea ce priveste deteriorarile la nivelul comunicarii sociale, persoanele cu tulburare Asperger prezinta dificultati in:
-manifestarea comportamentelor nonverbale, cum ar fi: privitul in fata, expresia faciala, postura corporala, gesturile de reglare a interactiunilor sociale;
- intelegerea gesturilor, expresiilor faciale sau tonalitatii vocii persoanelor cu care intra in contact;
- initierea si incheierea unei conversatii;
- alegerea subiectelor de discutie;
- folosesc cuvinte sau fraze complexe, fara sa inteleaga pe deplin sensul acestora;
- intelegerea glumelor, metaforelor sau sarcasmului.

In planul interactiunilor sociale

Cu toate ca multe dintre aceste persoane doresc sa fie sociabile, au insa dificultati in initierea si mentinerea relatiilor, fapt generator de anxietate. Dificultatile din domeniul interactiunilor sociale implica:
- eforturi considerabile in a lega si mentine prieteniile;
- neintelegerea acelor reguli nescrise care, pentru majoritatea dintre noi, sunt atat de clare, incat nu este necesar sa ne gandim la ele (de exemplu, pot deschide subiecte nepotrivite de conversatie sau pot sta mult prea aproape de o persoana);
- retragerea, distantarea, parand neinteresati de restul lumii;
- adoptarea anumitor comportamente considerate nepotrivite.
Interesul fata de stabilirea relatiilor sociale poate creste la varsta adolescentei, pe masura ce persoana isi insuseste cateva modalitati mai adaptate de a raspunde la dificultatile lor. De exemplu, poate invata sa aplice rutine sau reguli explicite in anumite situatii stresante.

In planul imaginatiei sociale

Sindromul Asperger este o tulburare continua si dureaza toata viata. Copilul poate avea capacitati verbale bune, fapt ce poate insela persoanele de ingrijire primara sau educatorii, acestia concentrandu-se mai mult asupra aptitudinilor verbale ale copilului, in detrimentul altor domenii (in special adaptarea sociala).

Aceste persoane pot fi imaginative in utilizarea conventionala a cuvantului (multi sunt scriitori, artisti, muzicieni), insa pot prezenta dificultati in ceea ce priveste imaginatia sociala, ce includ:
- imaginarea cu greutate a rezultatelor alternative la diverse situatii;
- imposibilitatea de a prezice ce se va intampla in continuare;
- incapacitatea de a intelege si interpreta ceea ce gandesc, simt sau fac alte persoane;
- pierd mesajele subtile transmise de ceilalti prin intermediul expresiei faciale si al limbajului nonverbal;
- dispun de o gama limitata de activitati imaginative pe care le respecta in mod repetat si rigid (de exemplu, isi aliniaza jucariile sau colectioneaza diverse lucruri);
- le este imposibil sa se joace „sa ne prefacem ca...”, preferand subiecte inradacinate in logica si sisteme (cum ar fi matematica).

Caracteristicile sindromului Asperger variaza de la o persoana la alta dar, la fel ca in cele trei domenii sus-mentionate, persoanele afectate mai pot manifesta o preocupare exacerbata pentru rutina, in sensul ca nu se abat de la o serie de reguli si ritualuri (de exemplu, insista intotdeauna sa mearga la scoala pe acelasi drum sau devin iritate daca apar schimbari neasteptate in programul zilnic). De multe ori, prefera sa-si organizeze ziua dupa un tipar stabilit. Orice abatere de la program le poate provoca anxietate si suparare.

O alta caracteristica este legata de interesele speciale manifestate de indivizii cu tulburare Asperger. Acestia pot dezvolta un interes (uneori obsesiv) pentru un hobby. Uneori, interesele se mentin pe parcursul intregii vieti, alteori sunt inlocuite. De exemplu, o persoana poate invata tot ceea ce este de stiut despre calculatoare sau trenuri, devenind expert in aceste domenii de interes.

Dificultatile senzoriale reprezinta o alta manifestare specifica acestui sindrom si se refera la unul sau la toate simturile (vedere, gust, miros, atingere, sunet), gradul de dificultate variind de la un individ la altul. Cel mai frecvent, simturile sunt fie intensificate, fie slab dezvoltate (lumini puternice, zgomote, mirosuri coplesitoare).

Diagnosticum tulburarii Asperger

Intrucat sindromul Asperger variaza foarte mult de la un individ la altul, diagnosticarea poate fi dificil de realizat. Traseul tipic pentru a obtine un diagnostic este vizita la un psiholog clinician, un psihiatru sau, in cazul copiilor, la medicul pediatru. Diagnosticarea acestei tulburari ajuta atat individul, cat si familia acestuia, cercul de prieteni, educatorii, colegii, sa inteleaga mai bine si sa gestioneze nevoile si comportamentul lui si, totodata, ofera individului sansa de a beneficia de asistenta de specialitate sau de a gasi un loc de munca potrivit.

Exista tratament?

In prezent, nu exista niciun "leac" si niciun tratament specific pentru tulburarea Asperger. Copiii cu sindrom Asperger vor deveni adulti cu sindrom Asperger. Cu toate acestea, datorita informatiilor pe care le detinem in prezent, indivizii beneficiaza de mai multe oportunitati pentru a-si atinge potentialul maxim. Terapia isi propune imbunatatirea calitatii vietii unei astfel de persoane si poate include: interventii bazate pe comunicare si terapie comportamentala. Terapia ideala trebuie sa urmareasca abordarea celor trei simptome de baza: abilitatile de comunicare, ritualurile obsesive sau repetitive si indemanarea fizica.

Un program terapeutic eficient are la baza interesele copilului, oferind un program previzibil, invatarea sarcinilor ca pe o serie de pasi simpli, implicarea copilului in activitati foarte structurate, oferind intarirea comportamentelor pozitive. Cu o terapie eficienta, copiii cu tulburare Asperger pot invata sa faca fata propriei dizabilitati, isi pot dezvolta abilitatile sociale, iar adultii pot fi capabili sa lucreze cu succes in locuri de munca obisnuite, cu toate ca vor continua sa aiba nevoie de incurajare si sprijin moral pentru a mentine o viata independenta. Cu sprijinul corect, persoanele cu sindrom Asperger pot duce o viata completa si independenta.

Referinte:
1.Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, editia a patra, Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania, Bucuresti, 2003.