Consumul de băuturi zaharoase și depresia: rolul microbiomului intestinal, evidențiat la femei

La 24 septembrie 2025, un studiu realizat de cercetători ai Universității din Frankfurt și Institutului Max Planck pentru Cercetarea Metabolismului din Köln, în colaborare cu Centrul German pentru Cercetarea Diabetului (DZD), a fost publicat în JAMA Psychiatry. Studiul aduce primele dovezi solide că băuturile zaharoase pot influența nu doar sănătatea metabolică, ci și sănătatea mentală, în special la femei, prin modificări la nivelul microbiomului intestinal.

Context

Efectele negative ale băuturilor zaharoase asupra sănătății fizice sunt bine documentate: creșterea riscului de obezitate, diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare și cancer. În ultimii ani, literatura științifică a început să lege consumul regulat de sucuri carbogazoase și de alte băuturi îndulcite de sănătatea mentală, inclusiv de riscul de tulburări depresive. Totuși, nu era clar dacă există o relație directă cu tulburarea depresivă majoră (MDD) și ce mecanisme biologice ar putea media această legătură.

Despre studiul actual

Cercetătorii au analizat datele transversale din Marburg-Münster Affective Cohort (MACS), o cohortă care a inclus adulți cu vârste între 18 și 65 de ani, recrutați din populația generală și din medicina primară între anii 2014 și 2018.

• Numărul total de participanți: 932

  • 405 pacienți cu diagnostic de tulburare depresivă majoră

  • 527 persoane sănătoase (grup de control)

Analizele statistice au investigat asocierea dintre consumul de băuturi zaharoase și:

• prezența depresiei,

• severitatea simptomelor depresive.

Rezultatele au arătat o corelație clară între consumul de băuturi îndulcite și depresie, dar efectul a fost marcat doar la femei.

• La femeile cu consum ridicat de băuturi zaharoase, probabilitatea de depresie a fost mai mare cu 17% (odds ratio = 1,167).

• În plus, severitatea simptomelor a fost mai pronunțată la consumatoarele frecvente de sucuri.

Rezultate

Microbiomul ca mediator

Un aspect central al studiului este identificarea unui posibil mecanism biologic. În intestinul femeilor care consumau regulat băuturi zaharoase, cercetătorii au descoperit o abundență crescută a bacteriilor din genul Eggerthella.

• Studii anterioare au arătat că Eggerthella este mai frecvent întâlnită la persoanele cu depresie.

• Noua analiză oferă primele dovezi solide că această bacterie ar putea acționa ca verigă biologică între consumul de băuturi zaharoase și apariția simptomelor depresive.

Sugestiile mecanistice susțin că:

• băuturile zaharoase conțin nu doar glucoză și fructoză, ci și conservanți și îndulcitori artificiali,

• aceste substanțe perturbă echilibrul microbiomului intestinal,

• se favorizează dezvoltarea bacteriilor cu potențial proinflamator și scade producția de acizi grași cu lanț scurt, compuși protectori,

• inflamația intestinală și neuroinflamația pot contribui la creșterea comportamentelor depresive.

Diferențe între sexe

Un rezultat notabil este că la bărbați nu s-a observat nicio corelație între consumul de sucuri și simptomele depresive și nici o creștere a Eggerthella.
Cercetătorii sugerează că diferențele ar putea fi explicate de:

• particularități hormonale,

• diferențe în răspunsul imun între femei și bărbați.

Perspective terapeutice

Rezultatele au implicații importante pentru prevenție și tratament:

• strategii nutriționale țintite ar putea ajuta la reglarea microbiomului,

• probioticele și intervențiile microbiomice sunt considerate posibile abordări terapeutice viitoare pentru depresie.

Cercetătorii subliniază că:

• modificările microbiomului pot fi influențate prin dietă,

• chiar și ajustări mici în comportamentul alimentar (de exemplu reducerea consumului de sucuri) pot avea impact major asupra sănătății mentale și fizice,

• educația nutrițională și campaniile de prevenție ar trebui să includă și dimensiunea sănătății psihice, nu doar a celei metabolice.

Concluzii

Acest studiu arată pentru prima dată, cu dovezi convingătoare, că există o legătură între consumul de băuturi zaharoase și depresie la femei, mediată prin modificări ale microbiomului intestinal. Rezultatele deschid calea unor noi direcții terapeutice, axate pe nutriție și sănătatea microbiomului, și întăresc mesajul că alimentele și băuturile ultraprocesate pot avea un impact profund nu doar asupra organismului, ci și asupra sănătății mentale.