Articole si sfaturi utile din domeniul psihologiei. Despre modalitatile de a te cunoaste pe tine si pe cei din jurul tau.
Puține experiențe produc mai multă confuzie într-o relație decât momentul în care iubirea continuă să existe, iar dorința începe să se schimbe. Pentru multe cupluri, această transformare este însoțită de întrebări care aduc neliniște și nesiguranță: „Dacă ne iubim, de ce nu ne mai dorim la fel ca la început?”
continuare
Studiile din psihologia relațiilor arată că stabilitatea unui cuplu nu depinde exclusiv de compatibilitate sau de intensitatea inițială a sentimentelor, ci de tiparele de interacțiune care se formează în timp. În mod constant, literatura de specialitate indică faptul că relațiile se mențin sau se erodează prin mecanisme zilnice, repetitive, mai degrabă decât prin evenimente izolate.
continuareExistă momente în care mintea încearcă să ne protejeze prin analiză. Ne gândim la ce s-a întâmplat, la ce am fi putut spune diferit, la ce urmează să facem, la riscuri, la reacțiile celorlalți sau la consecințele unei alegeri. Într-o anumită măsură, această capacitate de a reflecta este utilă.
continuareCuvântul „traumă” este folosit tot mai des în ultimii ani, însă sensul lui este uneori redus la evenimente extreme, vizibile sau dramatice. În realitate, trauma nu este definită doar de ceea ce s-a întâmplat, ci și de felul în care acea experiență a fost trăită, procesată și integrată de persoana care a trecut prin ea.
continuareViața adultă aduce cu sine responsabilități, decizii, relații, pierderi, schimbări și presiuni care nu sunt întotdeauna ușor de dus. Din exterior, un adult poate părea funcțional: merge la serviciu, are grijă de familie, ia decizii, își îndeplinește sarcinile și pare că „se descurcă”. În interior, însă, pot exista anxietate, oboseală, tristețe, confuzie
continuare
Un medic stă în fața mea și îmi povestește o gardă de douăsprezece ore cu vocea cu care alți oameni povestesc ce-au mâncat la prânz. Trei urgențe, o resuscitare care nu a reușit, o familie căreia a trebuit să-i dea o veste grea.
continuareMulți oameni descriu începutul unei relații prin ceea ce au simțit că ar putea deveni împreună. Atracția nu este susținută exclusiv de ceea ce există între cei doi în prezent, ci și de imaginea unei relații viitoare: mai apropiată, mai stabilă, mai profundă, mai sigură. În anumite situații, această perspectivă asupra viitorului devine atât de importantă
continuare
Trăim într-o cultură obsedată de începuturi. Sărbătorim fluturii în stomac, prima întâlnire, jurămintele și promisiunile de „până când moartea ne va despărți”. Însă realitatea vieții este guvernată de o lege universală, mult mai realistă: relațiile au un început și un sfârșit. Fie că vorbim despre o prietenie de o viață care s-a răcit
continuare
Agresivitatea este o reacție umană complexă, prezentă în diferite forme și intensități pe parcursul vieții. Modul în care aceasta se exprimă este influențat de vârstă, experiențele de viață, mediul social și capacitatea fiecărei persoane de a-și gestiona emoțiile. Deși este adesea percepută exclusiv ca un comportament negativ, agresivitatea reprezintă, de multe ori, expresia unor nevoi
continuare
Somnul este unul dintre pilonii esențiali ai sănătății, însă influența relațiilor interpersonale asupra calității odihnei este adesea subestimată. Fie că vorbim despre relațiile de cuplu, cele familiale sau conexiunile sociale, modul în care interacționăm cu cei din jur poate influența profund felul în care dormim.
continuare
Te trezești dimineața și, înainte ca picioarele tale să atingă podeaua, simți deja o ușoară strângere în piept. Gândurile încep să se ciocnească unele de altele: lista de sarcini, e-mailurile necitite, micile urgențe ale zilei. Deși abia te-ai trezit, te simți deja obosit. Parcă alergi pe o bandă rulantă care merge din ce în ce mai repede, iar tu doar încerci să nu cazi.
continuare
Reducerea conflictelor dintr-o relație este asociată frecvent cu ideea de maturizare relațională, compatibilitate sau stabilitate emoțională. Mulți parteneri ajung să considere că diminuarea tensiunilor și dispariția confruntărilor indică o relație mai echilibrată decât în trecut. Din perspectivă psihologică, absența conflictului poate avea semnificații foarte diferite
continuareTrăim într-o societate în care tinerețea este permanent valorizată și asociată cu frumusețea, succesul și chiar cu valoarea personală. Suntem înconjurați de mesaje care ne transmit, direct sau indirect, că a rămâne tânăr reprezintă un ideal, iar îmbătrânirea este ceva ce trebuie neapărat corectat, întârziat sau ascuns.
continuareTulburările de alimentație au cea mai mare mortalitate din psihiatrie. Aflați diferența dintre anorexie, bulimie și mâncat compulsiv, cum le recunoașteți și ce tratamente funcționează cu adevărat.
continuareAnaliză critică Acta Neuropsychiatrica 2026: criteriile DSM-5-TR pentru ADHD prezintă probleme majore de arbitraritate, vagitate, redundanță și normalitate contextuală, care subminează validitatea constructului și fiabilitatea diagnosticului. Autorii propun deconstrucția ca fundament pentru reconstruirea unui diagnostic valid.
continuareMeta-analiză IPD JAACAP 2026: 38 trialuri, 6.778 pacienți pediatrici cu depresie majoră. Fluoxetina și escitalopramul au cel mai bun profil eficacitate-tolerabilitate. Beneficiu moderat față de placebo (SMD ~0,3-0,4), mai pronunțat la adolescenți cu depresie moderată-severă.
continuareStudiu Lancet 2026: 1,17 miliarde de persoane sufereau de tulburări mintale în 2023, bolile mintale devenind prima cauză de dizabilitate la nivel mondial și urcând de pe locul 12 pe locul 5 ca sursă de DALYs globale față de 1990.
continuareRevizuire CNS Disorders 2026: tulburările prin consum de alcool (TCA) sunt subdiagnosticate în medicina primară. Modelul SBIRT + instrumente AUDIT/CAGE permit identificarea precoce. Farmacoterapie disponibilă: naltrexona, acamprosatul, disulfiramul, nalmefenul — cu dovezi robuste dar utilizare suboptimă.
continuareStudiu randomizat dublu-orb cu fMRI pe 43 de pacienți: ketamina subanestezică (0,5 mg/kg) reduce semnificativ lungimea de cale globală și regională a conectivității cerebrale față de midazolam la ziua 3, sugerând îmbunătățirea integrării rețelelor neuronale în depresia rezistentă cu ideație suicidară.
continuareGhid complet despre anxietate: diferența față de îngrijorarea normală, tipuri (TAG, panică, fobii), simptome fizice și psihice, terapie cognitiv-comportamentală și medicație. Cum obții ajutor.
continuareTrial randomizat BMJ sham-controlat (200 copii 4-10 ani, China): a-cTBS 10 sesiuni/zi × 5 zile pe cortexul motor stâng îmbunătățește semnificativ comunicarea socială (SRS-2) față de sham în TSA, cu efect menținut la 1 lună. Protocol intensiv non-farmacologic promițător în autism.
continuareTrial non-inferioritate Lancet Psychiatry (3 centre Canada+SUA): MST (terapie cu convulsii magnetice) non-inferioară ECT unilateral drept ultra-scurt în remisia MDD, cu profil cognitiv semnificativ mai bun. Susține MST ca alternativă de primă linie la ECT în depresia rezistentă.
continuareStudiu (83 adulți ADHD + 82 controale): prevalență mai mare a sindromului metabolic în ADHD. Model de mediere: hiperactivitate/impulsivitate → comportament alimentar → IMC crescut → tensiune arterială crescută. Markeri inflamatori (IL-6, CRP) și TA 24h evaluați.
continuareAnaliză British Journal of Psychiatry: trei noi trialuri adecvat putererizate privind augmentarea farmacologică în depresia rezistentă la tratament (DRT) oferă primele dovezi robuste pentru această populație — cu beneficii reale, dar necesitând interpretare atentă din perspectivă metodologică.
continuareTrial randomizat (n=50): buprenorfina sublinguală (0,2-0,8 mg/zi) administrată după ketamina IV pentru ideația suicidară în depresia majoră — ambele grupuri au arătat reduceri semnificative ale scorului SSI pe 4 săptămâni. Ipoteza: medierea prin receptorii mu-opioizi.
continuareÎn calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut