Cum influențează microbiomul intestinal sănătatea mentală? (studiu)

Într-un studiu recent publicat în revista Biological Psychiatry, cercetătorii au examinat rolul complex al microbiomului intestinal în dezvoltarea tulburărilor mintale, inclusiv a tulburării depresive majore și a tulburării bipolare. Acest studiu vine să adauge noi perspective la înțelegerea axei microbiom intestinal-creier, o arie de cercetare care a schimbat fundamental abordarea în psihiatrie.

Microbiomul intestinal și sănătatea mintală

Studiile anterioare au arătat că microbiomul intestinal influențează sănătatea mintală prin intermediul mai multor mecanisme biologice, cum ar fi sistemul imunitar și inflamația, disfuncția mitocondrială și stresul oxidativ, metabolismul triptofan-chinurenină, metabolismul neuroendocrin, integritatea barierei hemato-encefalice și producția de neurotransmițători. În acest context, studiul actual explorează contribuțiile unor microorganisme intestinali mai puțin studiate, precum viruși, fungi, arhee și paraziți, în patofiziologia tulburărilor de dispoziție.

Viriomul intestinal este format din virusuri prokariotice și eukariotice, precum și din virusuri derivate din alimente. Aproximativ 95% din viromul intestinal este compus din bacteriofagi. Acești viruși modulează funcțiile sistemului imunitar și influențează populațiile bacteriene intestinale, având un impact semnificativ asupra tulburărilor de dispoziție.

Fungii intestinali, care reprezintă aproximativ 0,1% din microbiomul intestinal, este influențat semnificativ de dietă. Acesta modulează funcțiile sistemului imunitar și compoziția bacteriană intestinală, având un rol important în tulburările de dispoziție precum schizofrenia și tulburarea bipolară.

Arheea sunt microorganisme prokariotice asociate în principal cu producția de metan. Acestea pot influența patofiziologia tulburărilor de dispoziție prin modularea metabolismului sărurilor biliare și a altor compuși.

Paraziții, inclusiv protozoarele și helminții, influențează compoziția și diversitatea populației bacteriene intestinale. Infecțiile parazitare sunt asociate cu o prevalență mai mare a tulburărilor mintale.

Microbiomul oral și tulburările mintale

Microbiomul oral, care este mai puțin divers decât cel intestinal, este influențat de dieta bogată în carbohidrați fermentabili. Acesta poate influența sănătatea mintală prin mecanisme precum translocarea directă a microorganismelor în creier.

Transplantul de microbiom fecal și intervențiile dietetice au arătat rezultate promițătoare în tratamentul tulburărilor depresive și bipolare. De asemenea, compoziția microbiomului intestinal poate influența răspunsul terapeutic la medicamente, deschizând calea spre tratamente personalizate în psihiatrie.

În concluzie, studiul subliniază importanța microbiomului intestinal în patofiziologia tulburărilor mintale și sugerează că o înțelegere mai profundă a acestui domeniu poate duce la dezvoltarea de noi strategii terapeutice.

sursa: News Medical
foto: New Africa / Shutterstock.com