Traiectoriile comportamentelor alimentare din copilăria timpurie și legătura lor cu sănătatea mintală în adolescență

Un studiu realizat pe baza Quebec Longitudinal Study of Child Development, publicat în BMC Pediatrics, a analizat evoluția a două tipuri de comportamente alimentare frecvent întâlnite la copiii mici – supraalimentarea și alimentația selectivă – și legătura lor cu simptome de sănătate mintală la vârsta adolescenței. Cercetarea a urmărit dezvoltarea acestor comportamente între 2,5 și 6 ani și posibilele consecințe asupra anxietății, depresiei și simptomelor de tulburare de deficit de atenție cu hiperactivitate în jurul vârstei de 15 ani.
Copilăria timpurie este o perioadă critică pentru dezvoltarea neurocognitivă și emoțională, influențând sănătatea mintală pe termen lung. Printre factorii relevanți, comportamentele alimentare sunt considerate atât o reflectare a mediului familial, cât și un posibil indicator al unor mecanisme neuronale asociate reglării emoțiilor. Două tipare atrag o atenție deosebită:

• Supraalimentarea – consum excesiv de alimente, adesea rapid sau în absența senzației de foame.
• Alimentația selectivă – rezistență la alimente noi și acceptarea unui repertoriu restrâns de alimente.

Datele existente arată că aproximativ 39% dintre copiii de 2–5 ani prezintă, la un moment dat, supraalimentare, iar 33% alimentație selectivă. Cu toate acestea, există lacune privind traiectoriile acestor comportamente, diferențele de sex și posibilele consecințe asupra sănătății mintale.

Despre studiu

Studiul a inclus 2 014 participanți, recrutați la naștere între 1997–1998, din cohorta comunitară QLSCD. Comportamentele alimentare au fost evaluate prin chestionare completate de părinți la 29 luni, 41 luni, 44–56 luni, 56–68 luni și la 6 ani. Definițiile au fost bazate pe frecvența cu care copiii mâncau prea mult sau prea repede (supraalimentare), respectiv refuzau mâncarea sau solicitau mese separate (alimentație selectivă). Datele au fost codificate binar pentru a identifica prezența sau absența comportamentului.

La vârsta de 15 ani, participanții au completat Mental Health and Social Inadaptation Assessment for Adolescents, care evaluează simptome de anxietate, depresie, fobie socială și tulburări externalizante precum ADHD, tulburare de conduită și opoziționism. În plus, a fost evaluat stadiul pubertar prin scalele Tanner. Analizele statistice au utilizat modele de traiectorii cu metoda maximum likelihood și regresii liniare pentru a evalua legăturile dintre comportamentele alimentare și simptomele psihologice.

Rezultate

Traiectoriile comportamentelor alimentare

• Supraalimentarea – trei tipare distincte:
  • Supraalimentare cu debut precoce (14,1%) – nivel inițial ridicat, creștere timpurie, apoi scădere și stabilizare spre 6 ani.
  • Supraalimentare cu debut tardiv (24,3%) – nivel inițial scăzut, cu creștere bruscă între 4 și 5 ani.
  • Niciodată prezentă (61,6%).
• Alimentația selectivă – trei tipare stabile:
  • Nivel ridicat (7,1%) – constant crescut pe toată perioada.
  • Nivel mediu (37,4%) – stabil în timp.
  • Nivel scăzut (55,5%) – constant redus.

Supraalimentarea și alimentația selectivă au fost corelate slab între ele (rho = 0,08).

Asocieri cu sănătatea mintală

• În ansamblu, supraalimentarea nu a explicat o proporție mare din variabilitatea simptomelor psihice, dar au apărut asocieri importante după stratificarea pe sexe.
• Fetele cu supraalimentare au prezentat niveluri mai mari de impulsivitate, hiperactivitate și anxietate la 15 ani.
• Băieții nu au arătat asocieri semnificative între supraalimentare și simptome psihice.
• Alimentația selectivă nu a fost asociată cu niciun simptom major de sănătate mintală în adolescență.
• Statusul pubertar nu a moderat relațiile identificate, după corecția statistică.

Interpretare

Rezultatele arată că supraalimentarea este mai instabilă decât alimentația selectivă în copilăria timpurie, dar poate reprezenta un marker timpuriu pentru dificultăți de reglare emoțională și simptome de ADHD, în special la fete. Diferențele de sex ar putea fi explicate de factori biologici și socioculturali, inclusiv modul diferit în care părinții reglează comportamentele alimentare ale copiilor. De exemplu, fetele sunt mai frecvent supuse restricțiilor alimentare, ceea ce poate contribui la apariția problemelor de sănătate mintală.

În schimb, alimentația selectivă pare să fie un comportament mai stabil, dar fără legături evidente cu anxietatea, depresia sau simptomele externalizante în adolescență, confirmând studii anterioare. Totuși, există posibilitatea ca ea să fie mai relevantă pentru tulburări de spectru autist sau alte condiții neurodezvoltamentale.

Concluzii

Studiul a evidențiat că supraalimentarea în copilăria timpurie, mai ales la fete, este asociată cu impulsivitate, hiperactivitate și anxietate în adolescență. În schimb, alimentația selectivă nu a prezentat legături cu sănătatea mintală în perioada studiată. Aceste constatări sugerează că intervențiile timpurii nu ar trebui să se limiteze la prevenirea obezității, ci și la promovarea sănătății psihologice, cu accent pe sprijinirea copiilor care prezintă semne timpurii de supraalimentare și dificultăți de reglare emoțională.