Abuzul verbal asupra copiilor din partea adulților încă nu este recunoscut ca formă de maltratare

În prezent, maltratarea copiilor este împărțită în patru subtipuri: abuz fizic, abuz sexual, abuz emoțional și neglijare. Aceste clasificări sunt esențiale pentru elaborarea de intervenții și monitorizarea populațiilor afectate. Cercetătorii de la UCL și Wingate University au analizat un total de 149 de studii cantitative și 17 studii calitative pentru a evalua modul în care abuzul verbal asupra copiilor este definit și măsurat în prezent.
O cercetare sistematică subliniază necesitatea de a recunoaște abuzul verbal asupra copiilor din partea adulților ca o subcategorie distinctă a maltratării copiilor. Această recunoaștere ar ajuta la prevenirea și abordarea efectelor pe termen lung pe care le poate avea asupra copiilor.

Cercetătorii au constatat că există o nevoie imperativă de a defini într-un mod mai coerent abuzul verbal asupra copiilor, deoarece definițiile variază între părinți și alte autorități și sunt chiar normalizate în unele culturi ca formă de disciplină. Comportamentele asociate cu abuzul verbal, cum ar fi umilirea, țipatul și limbajul amenințător, pot avea efecte negative semnificative asupra bunăstării copilului, inclusiv riscuri crescute de furie, depresie, abuz de substanțe, auto-vătămare și obezitate.

Echipa de cercetare a observat o lacună notabilă în recunoașterea abuzului verbal asupra copiilor ca un subtip distinct de maltratare, subliniind că aceasta ar fi un punct de plecare pentru identificarea și prevenirea acestuia. Datele de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că abuzul emoțional este acum cea mai frecventă formă de maltratare a copiilor, depășind abuzul fizic sau sexual. Cu toate acestea, termenul "abuz emoțional" este ambiguu și se concentrează pe victimă, în timp ce termenul „abuz verbal asupra copiilor” pune accentul pe acțiunile adultului, oferind astfel un punct de plecare pentru prevenire.

Studiul a identificat, de asemenea, o varietate de terminologie asociată cu „abuzul verbal”, evidențiind necesitatea unei standardizări în acest domeniu. Principalele categorii de agresori identificate au fost părinții (76,5%), alți îngrijitori adulți din gospodărie (2,4%) și profesorii (12,71%).

În concluzie, autorii studiului sugerează că mai multe cercetări sunt necesare pentru a înțelege efectele acestui comportament asupra diferitelor grupe de vârstă. Ei subliniază că recunoașterea abuzului verbal asupra copiilor ca un subtip distinct de maltratare este esențială pentru a dezvolta intervenții eficiente și pentru a preveni consecințele negative pe termen lung.

sursa: Science Daily