Abuzul verbal din copilărie are efecte de durată asupra sănătății mintale, similare cu abuzul fizic

Un nou studiu realizat în Anglia și Țara Galilor, bazat pe date din șapte anchete transversale derulate între 2012 și 2024, evidențiază impactul distinct și cumulativ al abuzului fizic și verbal suferit în copilărie asupra stării de bine mintale de-a lungul vieții. Studiul analizează asocierile dintre aceste forme de abuz, tendințele temporale ale prevalenței lor și efectele resimțite în funcție de factori demografici.
Abuzul fizic în copilărie este asociat cu un risc crescut de probleme de sănătate mintală și fizică, iar abuzul verbal - o componentă a abuzului emoțional - este din ce în ce mai recunoscut ca având efecte similare, inclusiv dezvoltarea de depresie, anxietate și comportamente antisociale. Cu toate acestea, politicile publice au fost până recent axate aproape exclusiv pe prevenirea violenței fizice, ignorând implicațiile pe termen lung ale violenței verbale.

Despre studiu

Analiza a inclus 20.687 de participanți, adulți cu vârste de peste 18 ani, selectați prin eșantionare reprezentativă geografic și demografic. Abuzul fizic și verbal au fost măsurate prin instrumente standardizate de tip ACE (Adverse Childhood Experiences), iar sănătatea mintală a fost evaluată prin scala Short Warwick-Edinburgh Mental Well-being Scale (SWEMWBS). Participanții au fost grupați în funcție de expunerea la niciun tip de abuz, doar abuz fizic, doar abuz verbal sau ambele.

Metodologie

• 7 studii derulate în Anglia și Țara Galilor între 2012–2024
• 22.395 respondenți, din care 20.687 incluși în analiză finală (după excluderea cazurilor cu date lipsă)
• Evaluare standardizată a abuzului: întrebări validate privind experiențele din copilărie
• Măsurare a stării de bine mintale: scala SWEMWBS
• Analize statistice: regresii logistice ajustate pentru variabile demografice și alți factori de violență în copilărie

Rezultate

Relația dintre abuz și starea de bine mintală

Studiul a arătat că atât abuzul fizic, cât și cel verbal sunt puternic asociate cu o stare de bine mintală scăzută la vârsta adultă, iar expunerea combinată duce la riscuri și mai mari. Astfel:

• Abuzul verbal a crescut de 1,64 ori riscul unei stări de bine mintale scăzute
• Abuzul fizic a crescut de 1,52 ori acest risc
• Expunerea la ambele forme a dus la un risc crescut de 2,15 ori

Proporția celor cu stare de bine scăzută a crescut de la 16% (fără expunere) la 29,1% (cu expunere la ambele forme de abuz).

Analiza componentelor individuale ale stării de bine

• Sentimentul de izolare a fost mai puternic afectat de abuzul verbal (creștere cu 90%) decât de cel fizic (creștere cu 33%)
• Lipsa de optimism a fost asociată în mod similar ambelor forme de abuz (creștere cu ~50%)
• Expunerea combinată a crescut probabilitatea ca persoanele să nu se simtă relaxate, utile sau în contact cu ceilalți

Factori demografici și de mediu

• Persoanele născute după anul 2000 au raportat niveluri mai scăzute de stare de bine mintală
• Sexul, etnia și nivelul de deprivare au influențat și ele rezultatele
• Expunerea la alte forme de violență (abuz sexual, violență domestică) a fost un predictor suplimentar important

Tendințe temporale

Studiul a constatat o scădere constantă a abuzului fizic raportat la persoanele născute după 1980 (de la 20,2% la 10%) și o creștere a abuzului verbal (de la 11,9% la ~20%).

Aceste schimbări pot reflecta intervențiile de politică publică împotriva violenței fizice, dar sugerează o posibilă substituire a abuzului fizic cu cel verbal, cu efecte psihologice similare.

Implicații pentru politici publice și intervenții

Rezultatele studiului susțin ideea că abuzul verbal trebuie tratat cu aceeași seriozitate ca cel fizic. Politicile și intervențiile trebuie să recunoască daunele provocate de violența verbală, iar campaniile de educare parentală trebuie să evidențieze și efectele ei nocive.

Pachetul INSPIRE al OMS oferă strategii pentru prevenirea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, inclusiv abuzul emoțional. Acestea includ:

• campanii de conștientizare publică
• educație parentală pozitivă
• sprijin pentru schimbarea normelor sociale privind pedeapsa

Limitări

Studiul se bazează pe auto-raportarea retrospectivă, deci pot exista erori de memorie sau reticențe în a divulga abuzul. De asemenea, nu s-a măsurat severitatea, frecvența sau vârsta la care a avut loc abuzul. Datele nu reflectă impactul intervențiilor terapeutice sau tratamentelor individuale primite în timp.

Concluzie

Abuzul verbal, la fel ca cel fizic, are efecte profunde și de durată asupra sănătății mintale. În lipsa unor măsuri de informare și educare a părinților și publicului, există riscul real ca progresul în reducerea abuzului fizic să fie anulat de creșterea abuzului verbal. Recunoașterea, prevenirea și intervenția timpurie în ambele forme de abuz sunt esențiale pentru protejarea sănătății mintale a generațiilor viitoare.