Accesul la terapii psihologice și impactul asupra șomajului: implicații economice ale sănătății mintale

Un studiu realizat la University of Manchester și publicat în International Journal of Mental Health Systems a analizat relația dintre accesul la terapii psihologice și participarea pe piața muncii. Cercetarea arată că extinderea serviciilor de tip „terapii prin vorbire” poate contribui la reducerea inactivității economice asociate tulburărilor mintale.

Idei principale

• Tulburările mintale pe termen lung sunt asociate cu o participare redusă la piața muncii.
• Diferența de participare între persoanele cu și fără probleme mintale este semnificativă.
• Creșterea accesului la terapii psihologice este corelată cu reducerea acestui decalaj.
• Efectele sunt mai pronunțate la anumite grupuri demografice.
• Intervențiile în sănătatea mintală pot avea beneficii economice indirecte.

Context

Problemele de sănătate mintală reprezintă o cauză majoră de dizabilitate și inactivitate economică la nivel global. De-a lungul timpului, atât tratamentele farmacologice, cât și intervențiile psihologice au demonstrat eficiență în reducerea simptomelor și îmbunătățirea funcționării sociale și profesionale.

Programul NHS Talking Therapies, implementat în Anglia acum aproximativ două decenii, a fost conceput pentru a crește accesul la intervenții psihologice bazate pe dovezi, a reduce stigmatizarea și a facilita solicitarea de ajutor. Cu toate acestea, impactul la nivel populațional al diferențelor regionale în accesul la aceste servicii a fost insuficient explorat.

Despre studiu

Analiza s-a bazat pe date din Annual Population Survey, incluzând peste 535.000 de adulți de vârstă activă, colectate între 2015 și 2020. Studiul a evaluat relația dintre disponibilitatea serviciilor de terapii psihologice și participarea la forța de muncă.

Participanții au fost comparați în funcție de prezența unor probleme de sănătate mintală pe termen lung, iar analiza a inclus ajustări pentru numeroși factori individuali și contextuali, pentru a reduce influența variabilelor de confuzie.

Indicatorul principal analizat a fost decalajul de participare la forța de muncă între persoanele cu și fără tulburări mintale, în corelație cu nivelul de acces la servicii terapeutice.

Rezultate

Persoanele cu probleme de sănătate mintală pe termen lung au prezentat o probabilitate semnificativ mai mică de a participa la forța de muncă, cu un decalaj de 36% comparativ cu populația fără astfel de afecțiuni.

Creșterea disponibilității terapiilor psihologice a fost asociată cu o reducere a acestui decalaj. Mai exact, o creștere cu aproximativ 22% a numărului de ședințe disponibile (echivalentul unei programări suplimentare per trimitere) a fost corelată cu o scădere de 0,92 puncte procentuale a diferenței de participare.

Efectele au fost mai pronunțate în anumite subgrupuri:

• Persoanele cu vârste între 45 și 65 de ani
• Bărbații
• Persoanele care nu beneficiază de ajutoare sociale

Rezultatele sugerează că impactul terapiilor psihologice nu este limitat la ameliorarea simptomelor individuale, ci poate influența comportamentele la nivel populațional, inclusiv:

• Creșterea tendinței de a solicita ajutor
• Reducerea stigmatizării asociate sănătății mintale
• Modificarea modului în care medicii de familie gestionează aceste cazuri

De remarcat este faptul că doar aproximativ 20% dintre adulții de vârstă activă cu un diagnostic de sănătate mintală beneficiază efectiv de aceste terapii, ceea ce sugerează existența unor efecte indirecte importante la nivel comunitar.

 

Concluzii

Studiul evidențiază faptul că extinderea accesului la terapii psihologice poate contribui nu doar la îmbunătățirea stării de sănătate mintală, ci și la reducerea inegalităților de pe piața muncii.

Integrarea politicilor de sănătate mintală în strategiile economice ar putea reprezenta o abordare eficientă pentru creșterea participării la forța de muncă și reducerea inactivității pe termen lung.

Rezultatele susțin ideea că intervențiile în sănătatea mintală au implicații mai largi decât cele clinice, influențând dinamica socială și economică la nivel populațional.