Adolescenții care se confruntă cu singurătate și conflicte acasă au o probabilitate mai mare de implicare în agresiuni între colegi

Un studiu realizat la University of California, Davis și publicat în revista Developmental Psychology a analizat tiparele și predictorii sănătății sociale la începutul adolescenței, utilizând date provenite de la 10.050 de tineri cu vârste între 10 și 13 ani. Rezultatele arată că singurătatea și conflictul familial activ sunt asociate cu o probabilitate crescută de agresivitate față de colegi și de victimizare, conturând profiluri distincte de funcționare socială.

Context: sănătatea socială în adolescență

Sănătatea socială descrie măsura în care o persoană are suficiente relații semnificative pentru a-și satisface nevoile emoționale și sociale. Deși intens studiată la adulți, această dimensiune este mai puțin explorată la adolescenți, o perioadă marcată de:

• Formarea accelerată a noilor relații de prietenie;
• Reconfigurarea identității sociale;
• Vulnerabilitate crescută la singurătate și deconectare socială.

Cercetări anterioare au arătat că adolescenții cu relații pozitive prezintă o sănătate mintală mai bună la vârsta adultă și o capacitate mai eficientă de gestionare a stresului. Studiul actual extinde această perspectivă prin analiza simultană a mai multor indicatori ai vieții sociale.

Metodologie

Eșantion

Analiza s-a bazat pe date colectate între 2016 și 2021 în cadrul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD) Study, susținut de National Institutes of Health. Au fost incluși:

• 10.050 adolescenți (10–13 ani);
• 4.815 fete;
• 53,68% participanți non-Hispanic White.

Variabile analizate

În anul 2 al studiului, cercetătorii au evaluat:

• Numărul de prieteni apropiați și generali;
• Agresivitatea față de colegi;
• Victimizarea;
• Relațiile cu colegi prosociali sau implicați în comportamente problematice;
• Sprijinul perceput din partea prietenilor.

Au fost analizate, de asemenea:

• Singurătatea (evaluată la momentul inițial și în anul 2);
• Conflictul familial (inițial și în anul 2);
• Sexul biologic.

Analiza statistică

S-a utilizat analiza de profil latent pentru a identifica tipare distincte de sănătate socială. Indicii de potrivire au susținut o soluție cu trei clase.

Rezultate

Identificarea a trei profiluri sociale

• Profilul „selectiv” (~60%) – valori sub media eșantionului, dar în limite normative, inclusiv un număr moderat de prieteni.
• Profilul „robust” (~30%) – număr ridicat de prieteni și indicatori pozitivi ai relațiilor sociale.
• Profilul „îngrijorător” (~10%) – niveluri ridicate de agresivitate și victimizare între egali.

Rolul singurătății

Adolescenții care raportau singurătate aveau:

• Probabilitate mai mare de a aparține profilului „îngrijorător”;
• Probabilitate mai mică de a face parte din profilul „robust”.

De asemenea, acești tineri aveau mai puțini prieteni și o probabilitate crescută atât de a manifesta comportamente agresive, cât și de a deveni victime ale agresiunii.

Conflictul familial

Conflictul familial activ s-a asociat semnificativ cu:

• Creșterea agresivității între egali;
• Creșterea victimizării;
• Probabilitate mai mare de apartenență la profilul „îngrijorător”.

Conflictul prezent a avut un impact mai puternic decât conflictul raportat anterior, sugerând o influență directă și actuală asupra funcționării sociale.

Diferențe în funcție de sex

• Fetele au fost mai frecvent încadrate în profilul „selectiv” și aveau, în medie, mai puțini prieteni decât băieții.
• Băieții au avut o probabilitate mai mare de a aparține profilului „îngrijorător”, prezentând niveluri mai ridicate de agresivitate și victimizare.

Interpretare

Rezultatele arată că sănătatea socială în adolescență nu poate fi înțeleasă printr-un singur indicator, precum numărul de prieteni. Mai degrabă, este necesară integrarea mai multor dimensiuni – sprijin, conflict, agresivitate și tipul grupului de prieteni.

Profilul „îngrijorător” reflectă o combinație de vulnerabilități: singurătate, conflict familial activ și risc crescut de interacțiuni negative între egali. Aceste constatări subliniază caracterul bidirecțional al relațiilor sociale în această etapă: adolescenții pot fi simultan agresori și victime.

Implicații practice

Identificarea acestor profiluri poate sprijini:

• Screeningul timpuriu al adolescenților cu risc social;
• Intervenții orientate către reducerea conflictului familial;
• Programe școlare de prevenire a agresivității și victimizării;
• Strategii de sprijin pentru reducerea singurătății.

Rezultatele oferă un cadru pentru înțelegerea modului în care adolescenții încep să construiască relații apropiate și evidențiază diferențe individuale relevante clinic și educațional.

Concluzii

Studiul demonstrează existența a trei profiluri distincte de sănătate socială la începutul adolescenței. Singurătatea și conflictul familial activ reprezintă factori centrali asociați cu un profil caracterizat prin agresivitate și victimizare între egali. Înțelegerea acestor tipare permite identificarea timpurie a adolescenților vulnerabili și dezvoltarea unor intervenții adaptate pentru îmbunătățirea sănătății sociale în această etapă critică de dezvoltare.