Adolescenții cu probleme de sănătate mintală folosesc rețelele sociale în mod diferit față de colegii lor, sugerează studiile

Un studiu recent, condus de Universitatea din Cambridge, oferă o analiză detaliată a modului în care adolescenții cu și fără tulburări de sănătate mintală interacționează cu rețelele sociale. Studiul, realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național în Anglia (Mental Health of Children and Young People Study 2017), aduce o contribuție esențială la înțelegerea relației dintre sănătatea mintală și utilizarea rețelelor sociale în această grupă de vârstă vulnerabilă.
În ultimul deceniu, prevalența tulburărilor de sănătate mintală la adolescenți a crescut dramatic. În Regatul Unit, unul din patru adolescenți între 17 și 19 ani prezintă o afecțiune mintală probabilă. Această creștere a coincis cu o expansiune masivă a utilizării rețelelor sociale – peste 90% dintre adolescenții de 12–17 ani având un profil online. Deși multe studii au investigat legătura dintre timpul petrecut online și scorurile la chestionare privind depresia sau anxietatea, puține au inclus adolescenți cu diagnostic clinic, iar abordările au fost adesea limitate la auto-raportări și eșantioane non-clinice.

Despre studiu

Autorii au analizat date transversale provenite de la 3.340 de adolescenți (11–19 ani, vârsta medie 14,8 ani) din Anglia. Participanții au fost evaluați de clinicieni folosind interviuri standardizate, nu doar chestionare de autoevaluare, pentru a diagnostica prezența tulburărilor mintale. Diagnosticele au fost clasificate în:

• Tulburări internalizante (ex: depresie, anxietate)
• Tulburări externalizante (ex: tulburare de conduită, ADHD)

Studiul a evaluat atât cantitativ (timp petrecut pe rețele sociale), cât și calitativ (comparație socială, autoreglare, impactul feedbackului online, prietenii virtuale) modul în care adolescenții interacționează cu rețelele sociale.

Cercetătorii au formulat trei întrebări centrale:

• 1. Adolescenții cu afecțiuni mintale folosesc rețelele sociale diferit față de cei fără astfel de afecțiuni?
• 2. Există diferențe între adolescenții cu tulburări internalizante și cei cu tulburări externalizante?
• 3. Există diferențe între cele două tipuri de tulburări în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale?

Rezultate

Adolescenți cu orice tulburare mintală vs. fără tulburare

Adolescenții cu afecțiuni mintale:

• Petrec mai mult timp pe rețele sociale (g = 0,46, diferență semnificativă și semnificativă clinic)
• Sunt mai puțin satisfăcuți de numărul de prieteni online (g = −0,37)
• Raportează un nivel crescut de comparație socială și impact emoțional al feedbackului online, dar aceste efecte au fost modeste din punct de vedere al magnitudinii
• Nu au arătat diferențe semnificative în monitorizarea feedbackului online

Adolescenți cu tulburări internalizante vs. fără tulburare</h3>

Aceștia:

• Petrec semnificativ mai mult timp online (g = 0,62)
• Se compară social mai frecvent și sunt mai afectați de feedbackul online
• Sunt mai puțin mulțumiți de prieteniile virtuale și au tendință redusă de auto-revelare sinceră
• Surprinzător, au raportat și un sentiment crescut de pierdere a controlului asupra timpului petrecut online, contrar ipotezei inițiale

Adolescenți cu tulburări externalizante vs. fără tulburare

Rezultatele au arătat:

• Doar o diferență semnificativă privind timpul petrecut online (g = 0,31)
• Nu au fost identificate diferențe semnificative în celelalte dimensiuni, sugerând că măsurile subiective ale experiențelor online pot reflecta mai bine dificultățile emoționale ale celor cu tulburări internalizante.

Internalizanți vs. externalizanți

Adolescenții cu tulburări internalizante:

• Se angajează mai frecvent în comparație socială negativă
• Sunt mai nemulțumiți de prietenii lor virtuale
• Nu s-au constatat diferențe relevante privind autoreglarea, sinceritatea în auto-reprezentare sau timpul petrecut online, deși tendințele generale indică o experiență online mai negativă pentru cei cu tulburări internalizante.

Analize suplimentare

• Severitatea simptomatologiei (numărul de diagnostice) s-a asociat cu un grad mai ridicat de implicare problematică în rețelele sociale.
• Nu au existat diferențe semnificative între zilele de școală și weekend.
• Adolescenții cu comorbidități au arătat modele de utilizare similare celor cu tulburări internalizante.

Concluzii și implicații

Acest studiu demonstrează că adolescenții cu tulburări mintale interacționează diferit cu rețelele sociale față de cei fără astfel de afecțiuni. Cele mai notabile diferențe privesc:

• Timpul petrecut online
• Comparația socială negativă
• Nemulțumirea față de relațiile online

Aceste dimensiuni pot reprezenta puncte de intervenție importante în ghidajul clinic și psihoeducație, în special pentru adolescenții cu tulburări internalizante.

Studiul subliniază importanța evaluării calitative și nu doar cantitative a utilizării rețelelor sociale și demonstrează nevoia de intervenții personalizate, care să țină cont de profilul psihopatologic al adolescentului. De asemenea, rezultatele susțin integrarea acestor dimensiuni în ghidurile clinice și strategiile de sănătate publică privind sănătatea mintală a adolescenților.