Adolescenții se confruntă cu o criză de imagine corporală, deoarece rețelele sociale alimentează nemulțumirea la nivel global

Un nou studiu s-a concentrat pe modul în care copiii și adolescenții (10-17 ani) din șase țări (Australia, Mexic, Canada, Marea Britanie, Chile și Statele Unite) își percep propria greutate corporală și cât de mult se asociază această percepție cu utilizarea rețelelor sociale și cu factori sociodemografici.
Cercetătorii au folosit date dintr-un amplu sondaj internațional (International Food Policy Study Youth Survey, 2019-2020), care a implicat peste 21.000 de participanți, pentru a analiza atât percepția asupra propriului corp („mai mare decât ideal” vs. „mai slab decât ideal”) cât și factorii care pot contribui la instalarea nemulțumirii legate de greutate.

Contextul problemei

• Imaginea corporală este rezultatul gândurilor și sentimentelor despre propriul corp, influențată de factori biologici, psihologici, sociali și culturali.  
• Majoritatea cercetărilor anterioare pe tema insatisfacției corporale s-au concentrat pe adulți sau pe copii din țările occidentale, ceea ce limitează înțelegerea globală a fenomenului.  
• Rețelele sociale sunt folosite de un număr din ce în ce mai mare de tineri, iar studiile la adulți sugerează că expunerea la imagini și conținut online poate amplifica preocupările legate de aspectul fizic. La copii și adolescenți, acest impact ar putea fi chiar mai mare, dat fiind că ei sunt mai vulnerabili la presiunea socială și la comparațiile cu alți utilizatori.  

Desfășurarea studiului

Participanți și colectarea datelor  

Au fost recrutați 21.277 de tineri cu vârste între 10 și 17 ani, în două etape (2019 și 2020). Chestionarele online au investigat:  

• Percepția corpului și imaginea ideală (cu ajutorul unei versiuni modificate a Stunkard Figure Rating Scale),  
• Diferența dintre imaginea percepută și cea ideală (pentru a măsura gradul de „nemulțumire”),  
• Experiențele de tachinare legate de greutate (weight-related teasing),  
• Timpul total petrecut pe rețele sociale și tipul platformelor folosite,  
• Informații demografice furnizate de părinți (venit, indice de masă corporală – BMI, vârstă, sex, etnie).  

Categorii de percepție corporală  

• „Mai mare decât ideal” – participanți care își considerau corpul peste dimensiunea pe care o considerau ei înșiși „ideală”.  
• „Mai slab decât ideal” – participanți care se percepeau ca fiind sub dimensiunea corporală dorită.  
• Satisfacție cu propriul corp – participanți care se percepeau exact așa cum își doreau să fie.  

Metoda de analiză  

• Cercetătorii au folosit modele de regresie multinomială pentru a examina asocierea dintre utilizarea rețelelor sociale, factori demografici (sex, venit, BMI etc.) și tipul de nemulțumire corporală (sau absența acesteia).  
• Au fost controlate variabile precum vârsta, sexul, etnia, BMI și percepția privind situația financiară, pentru a înțelege mai clar influența efectivă a rețelelor sociale.  

Rezultate principale

Prevalența nemulțumirii legate de greutate  

• 45% dintre participanți erau mulțumiți cu dimensiunea corporală,  
• 35% se considerau „mai mari decât ideal”,  
• 20% se considerau „mai slabi decât ideal”.  
• Printre cele șase țări evaluate, nemulțumirea de tip „mai mare decât ideal” a atins cele mai ridicate niveluri în Chile (42%), în timp ce pentru „mai slab decât ideal” procentul cel mai mare a fost în Mexic (22%).  

Rolul rețelelor sociale  

• Mai mult timp petrecut online a fost asociat cu o probabilitate crescută de a avea o percepție corporală negativă (atât „mai mare decât ideal”, cât și „mai slab decât ideal”).  
• Platformele precum YouTube, Snapchat, Facebook și Twitch au avut cea mai mare legătură cu percepția „mai mare decât ideal”, în vreme ce, în cazul „mai slab decât ideal”, Facebook și Twitch au apărut mai frecvent.  
• Instagram a prezentat rezultate oarecum diferite: utilizatorii de Instagram erau mai puțin predispuși să raporteze că se simt „mai slabi decât ideal” în comparație cu cei care nu folosesc platforma, semnalând existența unor efecte specifice fiecărei rețele.  

Diferențe demografice  

• Atât fetele, cât și băieții au raportat niveluri semnificative de nemulțumire, deși fetele tind să fie mai afectate în ceea ce privește „mai mare decât ideal”, iar băieții au raportat și ei procente considerabile de nemulțumire în ambele direcții (atât „mai mare decât ideal”, cât și „mai slab decât ideal”).  
• Persoanele cu BMI mai mare au fost mai predispose la a se simți „mai mari decât ideal”, iar cele cu BMI mai mic au fost mai înclinate să se simtă „mai slabe decât ideal”.  
• Venitul („mai mult decât suficient”) s-a asociat cu un nivel mai ridicat de satisfacție corporală, în timp ce situațiile financiare precare pot contribui la accentuarea anxietăților legate de greutate.  

Impactul tachinării legate de greutate  

• Aproximativ o treime dintre participanții care au raportat tachinări frecvente pe tema greutății și-au exprimat nemulțumirea față de propriul corp.  
• Această asociere a fost notabilă în toate țările, confirmând că bullying-ul și lipsa unui sprijin social adecvat pot amplifica preocupările legate de imaginea corporală.  

Concluzii și implicații

• Nemulțumirea față de propria greutate este prevalentă la nivel internațional în rândul copiilor și adolescenților, iar rezultatele sunt relativ similare între țări.  
• Factorii demografici (în special sexul, vârsta, BMI și situația financiară a familiei) joacă un rol semnificativ, dar relația lor cu percepția corporală nu diferă marcant între cele șase state analizate, ceea ce sugerează un grad ridicat de generalizare globală.  
• Utilizarea rețelelor sociale rămâne un predictor important pentru nemulțumirea corporală, în special în cazul platformelor cu conținut vizual, unde utilizatorii tind să se compare cu alții.  
• Tachinarea pe bază de greutate agravează în mod semnificativ nemulțumirea și subliniază necesitatea implementării unor programe de prevenție și educație care să descurajeze bullying-ul.  
• Cercetătorii atrag atenția că e nevoie de intervenții adaptate la specificul fiecărei platforme și la caracteristicile unor grupuri mai puțin cercetate, cum ar fi tinerii de sex masculin sau cei aparținând minorităților etnice.

În ansamblu, studiul demonstrează importanța corelării factorilor sociali (inclusiv rețelele sociale și situațiile de bullying) cu elementele individuale (BMI, vârstă, sex, statut financiar) pentru a înțelege mai bine și pentru a combate nemulțumirea privind greutatea la copii și adolescenți. Rezultatele susțin ideea că orice inițiativă menită să îmbunătățească imaginea corporală a tinerilor trebuie să abordeze atât presiunea socială și culturală, cât și factorii personali, pentru a avea un impact semnificativ și de durată.