Durerea toracică reprezintă una dintre principalele cauze de prezentare în camera de urgență, însă majoritatea cazurilor sunt clasificate drept durere toracică cu risc scăzut, fără origine cardiovasculară imediată. Studiul PACER, realizat în Statele Unite È™i publicat recent, a analizat legătura dintre anxietate È™i comorbidități psihologice la aceÈ™ti pacienÈ›i, urmărind atât prevalenÈ›a tulburărilor asociate, cât È™i factorii care cresc riscul de anxietate severă.
Până la 60% dintre pacienÈ›ii cu durere toracică cu risc scăzut pot îndeplini criteriile pentru tulburare de panică, iar incidenÈ›a acesteia la 6 luni sau 2 ani după evaluare depășeÈ™te semnificativ prevalenÈ›a din populaÈ›ia generală. În plus, tulburările de anxietate sunt printre principalele cauze de dizabilitate la nivel global È™i afectează calitatea vieÈ›ii pe multiple dimensiuni. În acest context, identificarea È™i tratarea anxietății devin esenÈ›iale pentru îngrijirea optimă a pacienÈ›ilor.
Analiza provine din datele de bază ale studiului PACER (Patient-Centered Treatment of Anxiety after Low-Risk Chest Pain in the Emergency Room), un trial randomizat comparativ desfășurat în 6 camere de urgență din cadrul sistemului Indiana University Health.
ToÈ›i participanÈ›ii au avut simptome de anxietate moderate sau severe (GAD-7 ≥ 8) È™i/sau au fost pozitivi la screening pentru tulburare de panică. Au fost excluÈ™i pacienÈ›ii cu instabilitate hemodinamică, boli psihotice severe sau condiÈ›ii care împiedicau participarea la terapii online. IntervenÈ›ia standard a inclus educaÈ›ie privind legătura dintre anxietate È™i durerea toracică, iar pacienÈ›ii au fost ulterior randomizaÈ›i în trei braÈ›e de tratament (îngrijire primară, terapie cognitiv-comportamentală online sau terapie cognitiv-comportamentală condusă de terapeut).
Proporția pacienților care au depășit pragurile de semnificație clinică a fost extrem de ridicată:
În plus, 28% au raportat consum problematic de alcool È™i 19% erau fumători curenÈ›i. Majoritatea (71%) au avut contact anterior cu tratamente pentru sănătate mintală, iar importanÈ›a tratamentului pentru anxietate a fost evaluată în medie la 8,3 din 10.
Analizele multivariate au identificat următorii factori independenți asociați cu anxietatea severă:
Sexul feminin a avut o asociere aproape semnificativă (raport de È™anse 1,8, interval de încredere 95% 1,0–3,3), confirmată în analizele de sensibilitate.
Anxietatea este foarte frecventă la pacienÈ›ii cu durere toracică cu risc scăzut, iar peste 40% ating pragul de anxietate severă. Aceasta este strâns legată de depresie, dizabilitate funcÈ›ională È™i nivel redus de autoeficacitate. Rezultatele confirmă că simpla reasigurare privind absenÈ›a unei boli cardiace nu este suficientă, iar intervenÈ›iile psihologice È™i urmărirea ambulatorie pot aduce beneficii semnificative.
Concluziile se aliniază cercetărilor anterioare care au demonstrat că anxietatea È™i tulburarea de panică sunt comorbidități frecvente în durerea toracică non-cardiacă. Studiul subliniază È™i importanÈ›a recunoaÈ™terii timpurii a acestor condiÈ›ii prin instrumente de screening scurte È™i validate, precum È™i potenÈ›ialul terapiilor transdiagnostice de a ameliora simultan anxietatea, depresia È™i somatizarea.
Studiul PACER arată că pacienÈ›ii cu durere toracică cu risc scăzut prezintă frecvent anxietate severă È™i comorbidități psihologice asociate. Detectarea precoce a acestor tulburări È™i direcÈ›ionarea către tratamente bazate pe dovezi sunt esenÈ›iale pentru reducerea dizabilității È™i îmbunătățirea calității vieÈ›ii. Această abordare poate preveni persistenÈ›a simptomelor È™i utilizarea repetată a serviciilor de urgență.
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut