Despărțirile amoroase sunt experiențe frecvente în rândul tinerilor din perioada de adult emergent, însă rămân unele dintre cele mai dureroase episoade emoționale. Studiul publicat în jurnalul PLOS ONE investighează rolul trăsăturii de nevroză în reglarea emoțională post-despărțire printr-o strategie frecvent utilizată de tineri: ascultarea muzicii. Este această strategie benefică sau, dimpotrivă, agravează suferința emoțională?
Nevroza este o trăsătură de personalitate definită prin instabilitate emoțională și vulnerabilitate crescută la stres. Studiile demonstrează că persoanele cu scoruri mari la nevroză experimentează mai frecvent și mai intens emoții negative, precum anxietate, tristețe sau furie, mai ales în fața unor evenimente precum despărțirile.
Muzica este utilizată pe scară largă ca metodă de autoreglare emoțională, având potențial terapeutic. Cu toate acestea, utilizarea muzicii poate fi adaptată sau dezadaptată. În timp ce muzica relaxantă sau optimistă poate reduce stresul, imersiunea în melodii triste sau agresive poate amplifica stările negative, în special la indivizii nevrotici.
Studiul a investigat dacă ascultarea muzicii mediată de trăsătura de nevroză joacă un rol adaptativ sau dezadaptativ în reglarea emoțională post-despărțire. S-a testat ipoteza conform căreia strategia de coping muzical dezadaptat mediază relația dintre nevroză și emoțiile negative asociate cu despărțirea.
S-a utilizat modelare prin ecuații structurale (SEM) și test bootstrap pentru a verifica relațiile directe și indirecte dintre variabile.
Copingul dezadaptat a mediat parțial relația dintre nevroză și emoțiile negative (β = 0,121, p < 0,001). Copingul adaptat nu a avut efecte mediate semnificative.
Studiul confirmă faptul că nevroza este asociată cu emoții negative accentuate după o despărțire. Acest efect este parțial explicat prin strategii de coping dezadaptate care implică ascultarea muzicii pentru evitare sau ruminație. În schimb, copingul muzical adaptat nu a avut un efect protectiv, ceea ce poate fi explicat de intensitatea emoțională specifică despărțirilor și de vulnerabilitatea nevrotică în fața pierderii relaționale.
În cultura colectivistă chineză, exprimarea publică a emoțiilor este adesea suprimată, ceea ce poate intensifica suferința internă la persoanele nevrotice. Lipsa exprimării sociale a suferinței poate determina o dependență sporită de resurse intrapersonale precum muzica – uneori folosită într-un mod dezadaptat.
Studiul a evidențiat pentru prima dată rolul mediat al copingului muzical dezadaptat între nevroză și suferința emoțională de după despărțire. Pentru tinerii nevrotici, muzica poate deveni un instrument dublu-tăiș: fie alină, fie agravează durerea. Astfel, intervențiile psihologice ar trebui să vizeze restructurarea strategiilor de ascultare muzicală pentru a promova reglarea emoțională sănătoasă și recuperarea psihologică post-despărțire.
Actualizat la 04-09-2025 | Vizite: 67 | bibliografie
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut