Cand si cum vorbim despre dependența de tehnologie?

Buna dimineata!

Alarma sună în fiecare zi la ora 7, primul lucru pe care pun mâna este telefonul mobil, din pacate, nu doar opresc alarma, ci deschid aplicație după aplicație, ca și cum în lipsa mea s-ar fi desfășurat zeci de eveniment importante, iar prima mea grijă este să le aflu. Dacă a scris cineva pentru o programare sau pentru o anulare, dacă s-a mai întâmplat ceva major în lume, un alt război, un alt atac, chiar și știrile din oraș, oare prietenii mei virtuali ce au mai făcut, sunt gânduri ce se transformă în compulsie, compulsie în obicei și uite așa trece poate și o oră fără să mă dau jos din pat și să îmi încep ziua-săptămâna relaxată și conectată cu mine și nevoile mele. Nu cred că sunt singura, în cabinet aud nenumărate povește despre cum telefonul a ajuns o extensie a noastră, un motiv de panică dacă nu îl găsim sau dacă plecăm de acasă fără el. 

În ultimii ani am asistat la o dezvoltare masivă a industriei tehnologice, oriunde întorci capul există un ecran luminos, la care ne uităm pentru a primi diverse informații, de la telefon, tabletă, televizor, la ecranele din mijlocul intersecțiilor unde ne sunt prezentate reclame. Stimularea aceatsa permanentă a creierului, poate conduce la diferite afecțiuni. De câte ori nu luăm telefonul în mână, chiar înainte de a ne da jos din pat, nu deschidem bine ochii că deja ne dorim să vedem ce s-a întâmplat pe parcursul nopții, telefonul este omniprezent în viețile noastre și începem să îl folosim de la vârste tot mai fragede. 

Dacă înainte singurul mod de comunicare era scrisoarea, apoi telefonul cu fise, cel fix, ajungând totuși să primim un telefonu cu butoane care avea doar funcția de a apela, a trimite mesaje și a vedea cât este ceasul, la vârsta școlarității mici, acum copiii noștri au ajuns să primească telefonul ca mijloc de liniștire, îl primesc poate înainte de 1 an, uneori pentru a putea fi hrăniți, alteori pentru ca părintele să aibă câteva minute de pauză. Iar mai apoi, odată cu creșterea devine un instrument tot mai important pentru noi, dar de menționat este faptul că nu prezența deviceurilor în viața noastră este dăunătoare, ci modul în care le folosim. 

Nu de puține ori mi-am surprins prietenii, care se jurau că nu vor utiliza tehnologia de la vârstele fragede ale copiilor lor, oferindu-le telefonul, ori un cantec la TV, pentru cîâteva minute de liniște în care să își savureze cafeau sau să poată discuta fără a fi întrerupți, ori pentru a-i putea hrăni fără proteste, iar copiii erau hipnotizați de-a dreptul de tot ce însemna tehnologie. Nu cu mult timp în urmă, am rămas șocată să observ o tabletă agățată de manerului unui căruț de bebeluși, cu un cântecel pe fundal și niște imagini viu colorate, în timpul unei plimbări în natură. Oare unde ne îndreptăm? Atât de greu ne este să ne conectăm cu propriii copii, parteneri, prieteni, familie?! 

Ele au fostcu scopul de a ne ajuta să gasim informații mai ușor și într-un timp mai scurt, să ne conectăm cu persoane aflate la distanță, însă ușor-ușor au substituit interacțiunea umană, conexiunea fizică și imaginația. Din păcate tinerii din ziua de astăzi au teama de a discuta verbal, chiar și prin intermediul telefonului, preferă interacțiunea scrisă, mesajele, comenzile date foarte rapid prin apăsarea câtorva butoane, munca a fost transferată în fața unui laptop, poate chiar de acasă, iar noi vedem toate astea ca o binecuvântare și o ușurare, însă efectele nu sunt tocmai benefice. Un studiu amplu realizat de psiholoaga Jean Twenge și colegii săi (2018) a analizat mii de adolescenți din SUA și a descoperit că, odată cu creșterea timpului petrecut pe ecrane, în special pe rețele sociale, au crescut și simptomele de anxietate, depresie și singurătate. Efectele negative erau mai puternice atunci când activitățile online erau pasive, cum ar fi derularea automată a feed-urilor, și se accentuau atunci când timpul pe device-uri depășea trei ore pe zi. Concluzia cercetătorilor a fost clară, nu tehnologia în sine este problema, ci modul și intensitatea cu care o folosim, mai ales atunci când aceasta înlocuiește somnul, mișcarea și interacțiunile reală. În lucrul cu adulții, cupluri, părinți, aud tot mai des plângeri legate de faptul că timpul petrecut pe device-uri scade disponibilitatea emoțională. ‘Stăm toți în aceeași cameră, dar parcă suntem în lumi diferite’, mi-a spus o mamă, consternată de observația că suntem atât de conectați la o lume virtuală, dar uităm de cei de lângă noi. 

Printre altele și cuplurile sunt complet deconectate și au înlocuit timpul de calitate cu timpul pe telefon sau în fața unui film, un cuplu prezent în cabinet a avut ca temă să petreacă cel puțin 10 minute împreună, să se conecteze, să dicute real, să fie prezenți, însă, după o săptămână s-au întors fără a reuși să facă această tema, din cauza faptului că în unele momente ei consideră că timpul petrecut pe telefon, este de fapt, timpul lor de relaxare sau activitatea care îi ajută să adoarmă. 

Ce este defapt dependența de deviceuri? 

Aceasta nu a fost încă inclusă în manulele de diagnostic oficiale psihiatrice, însă este un fenomen ce ia amploare și este studiat de cercetători, deci posibil ca în viitorul apropiată să ne așteptăm să apară în manualele de diagnostic, cu toate elementle necesare, definiție, criterii de diagnostic și poate tratament. În momentul actual se vorbește destul de des despre următoarele fenomene 

• De câte ori nu ați simțit o stare de anxietate, panică, poate un început de atac de panică, în momentul în care nu vă găseați telefonul sau îl uitați undeva și știți că va mai dura până ajungeți la el? Acest fenoment are și un nume- nomofobie- frica de a rămâne fără telefon, de a nu avea acces la el. 

• În ultima vreme auzim tot mai des de fenomenul –FOMO- sau Fear of missing out- anxietate resimțită când o persoană crede că pierde ceva important sau distractiv din viața altora 

• Doomscrolling este consumul compulsiv de știri negative care conduce la stare de anxietate și distres. În cabinet, am întâlnit deseori persoane care îmi povesteau cum, seara, înainte de culcare, deschideau telefonul doar pentru câteva minute, dar ajungeau să petreacă mai bine de o oră trecând de la o știre la alta, multe dintre aceste știri erau negative – accidente, crize, conflicte – și în loc să se liniștească, plecau la somn cu un nivel ridicat de anxietate. Eu în mod personal am renunțat la averifica știrile din pandemie, unde frica și teroarea era răspândită prin intermediul mass media, iar de atunci premisa de la care plec în verificarea știrilor este ”dacă nu pot schimba nimic, prefer să nu știu”, iar dacă este un subiect care mă interesează cu adevărat aflat doar din citirea titlurilor, mă informez, pun întrebări și citesc doar despre acel subiect care știu că poate avea impact și asupra mea. 

Diferența dintre utilizarea sănătoasă și una compulsivă, nu este dată doar de timpul petrecut în fața deviceurilor, ci de modul în care alegem să îl folosim, de controlul pe care îl avem în situații ca cele descrise mai sus, la modul în care ne perturbă concentrarea, atenția și relațiile în momentul în care ecranul s-a aprins, telefonul a vibrat și a apărut o notificare. 

Calitatea vieții- ce este și de ce este importantă? 

Calitatea vieții este un concept amplu, care transcende simpla absență a bolii sau a suferinței, reflectând modul în care o persoană își percepe poziția în viață vis a vis de contextul cultural și valoric în care trăiește, în raport cu obiectivele, așteptările și preocupările sale (World Health Organization, 1995). Deși este, în esență, un construct subiectiv, evaluarea sa presupune atât dimensiuni obiective, cât și percepții personale legate de starea de bine, funcționare socială și sănătate psihologică. 

Tehnologia poate să aducă un plus de valoare în creșterea calității vieți, dar poate să o erodeze substanțial în momentul în care consumul scapă de sub contro și devine compulsie. 

Efectele asupra calității sănătății psihice- consumul excesiv poate conduce la stari de anxietate, iritabilitate, poate deregla ciclul circadian, poate consuce la probleme de concentrare și atenție, pentru că s-a observat că odata cu consumul de reel-uri și filmulețe din mediul online, capacitatea de concentrare a scăzut la câteva secunde. De câte ori nu te-ai surprins că nu poți avea răbdare să vezi un video întreg și ori derulezi mai departe ori apeși pe ecran pentru a mări viteza de derulare a videoclipului. Adesea mă confrunt chiar eu, în calitate de specialist, cu aceste probleme și senzații, mă surprind adesea tresărind în momentul în care ecranul se luminează, în timpul ședințelor, iar atența mea este distrasă pentru câteva secunde, însă, mă observ cu blândețe, îmi spun că ”sigur este doar o notificare neimportantă, ori dacă este un mesaj sigur mai poate aștepta câteva minute până la pauză”, iar în acel moment întorc telefonul cu fața în jos pentru a nu-i mai permite să mă perturbe și pentru a putea fi prezentă 100% în povestea celui din fața mea. 

Efectele asupra calității interacțiunilor sociale- e greu de crezut că tehnologia a fost făcuta pentru a ne aduce mai aproape de cei dragi, dar în schimb, reversul medaliei, a fost acela că ne-a depărtat de cei prezenți, de câte ori nu am pus mâna pe telefon pentru a verifica un mesaj, o notificare, un mail sau pentru a raspunde la un apel, in timp ce, poate eram la masă cu un prieten. Așa relațiile devin din ce în ce mai superficiale, lipsite de profunzime și de multe ori, datorită faptului că utilizăm mesajele scrise, nu ne mai întâlnim la o cafea sau la o plimbare cu apropiații noștri. Iar asta are efecte negative asupra sănptații noastre mentale, pentru că sunt ființe sociale și avem nevoie de interacțiune, de natură, de atingerea unui om real, iar asta e imposibil prin intermediul telefonului. 

Efectele asupra calității sănătății fizice- aici apar probleme legate de sedentarism, stăm ore întregi pe scaun în fața laptopului, apoi în fața televizorului, stăm întinși în pat dând scroll ore la rând, am uitat să ne mai mișcăm, să ne plimbăm, să alergăm, așa se acumulează kg în plus, apar dureri și probleme ale coloanei vertebrale din cauza poziției pe care o avem în tot acest timp în acre ne uităm la ecrane, iar studiile au demonstrat faptul că folosirea acestora înainte de culcare, întârzie producția de melatonină, ceea ce afectează calitatea somnului, deci ne trezim mai obosiți, mai anxioși, iritabili, frustrați, iar lista poate continua. 

Ce putem face? 

Există posibilități de reducere a timpului de folosire a deviceurilor, însă în primul rând trebuie să conștientizezi că e prea mult și că viața ta începe sa fie afectată. 

Uite câteva exerciții/sfaturi pe care le poți urma pentru creșterea calității vieții, dar și pentru a face o tranziție mai ușoară la un timp mai scurt de utilizare a tehnologiei:

 - Digital detox - Începe cu perioade scurte (15-30 minute) în care să nu folosești niciun device, crește treptat durata până ajungi să petreci o zi întreagă fără telefon. Folosește timpul pe care l-ai fi folosit pentru deviceuri pentru activități care aduc satisfacție reală: sport, gătit, hobby-uri, socializare. O să fii surprins când îți vei da seama cât timp valoros vei avea pentru cafeau aceea pe care ai promis-o prietenului cu care nu te-ai mai vazut de jumătate de an, poate vei termina cartea aceea care te așteaptă să o termini, poate chiar vei avea timp și energie pentru o idee nouă de afacere, investiție sau vei avea timp să te ocupi de sănătatea ta, să mergi la sală, așa cum ți-ai promis la începutul anului. 

- Spațiul sacru- stabilește un loc în care să nu folosești tehnologia, refugiază-te acolo ori de câte ori te simți copleșit, fă altceva în el, citește, relaxează-te, meditează, rogă-te, pictează, construiește ceva sau așază-te împreună cu cineva drag și poartă o conversație de suflet 

- Jurnalul- în care să monitorizezi activitatea ta în online, poate cuprinde următoarele coloane- cum mă simt înainte de a folosi telefonul, cum mă simt după ce am folosit telefonul, cât timp am petrecut pe telefon, ce alte activități aș fi putut să fac în acest timp, ce am pierdut și ce am câștigat în acest timp 

- Balanța decizională- în urma reflecțiilor și notărilor din jurnal se poate face o lista cu beneficii pe termen scurt si lung și dezavantaje pe termen scurt și lung, iar mai apoi analizarea lor, de multe ori clienții rămân surprinși când realizează acest exercițiu și observă că beneficiile pe termen scurt sunt puține, iar dezavantajele pe termen lung sunt mari, iar noi trebuie să facem o alegere conștientă. Aleg beneficiile pe termen scurt și problemele pe termen lung sau aleg beneficii multiple pe termen lung și dezavantaje moderate aici și acum. 

- Important de menționat este faptul ca e nevoie să fim cât se poate de sinceri cu noi 

Deviceurile nu sunt de speriat

 În practica de cabinet, am observat că aplicarea acestor mici exerciții și momente de reflecție au ajutat semnificativ la îmbunătățirea relației clientului cu tehnologi, iar încercarea de a înlocui automatismul cu conștiența este o formă de grijă față de sine, o invitație de a ne oferi spațiu și prezență în lumea reală, nu doar în cea digitală. Nu scriu aceste lucruri ca să demonizez tehnologia pentru că și eu depind de ea în munca mea. Însă am învățat că, atunci când ecranul îți acaparează atenția, el îți fură de fapt din calitatea vieții, nu dintr-o dată, ci încet, subtil, uneori cu efecte pe termen lung. Cred că echilibrul nu înseamnă să renunțăm la device-uri, ci să le facem să lucreze pentru noi, nu împotriva noastră.