Cercetările leagă timpul petrecut pe ecran cu un risc crescut de simptome maniacale la preadolescenți

Studiul publicat recent în cadrul proiectului Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), a investigat asocierea între timpul petrecut în fața ecranelor (screen time) și simptomele maniacale în rândul adolescenților cu vârste de 10–11 ani din Statele Unite. Concluziile evidențiază riscuri și mecanisme potențiale prin care utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale ar putea contribui la tulburări afective și, mai ales, la creșterea simptomelor maniacale.
În ultimii ani, timpul de ecran (petrecut pe telefoane inteligente, tablete, computere sau televizoare) a crescut semnificativ în rândul tinerilor americani. Datele sugerează că adolescenții pot sta peste 8 ore pe zi în fața ecranelor. În paralel, problemele de sănătate mintală, inclusiv tulburările afective (depresie, anxietate, bipolaritate), s-au amplificat în rândul tinerilor. Dacă asocierea dintre timpul de ecran și tulburările depresive este relativ bine studiată, efectele asupra simptomelor maniacale și riscul de tulburări bipolare rămân în mare măsură neinvestigate.

Simptomele maniacale (hiperenergie, iritabilitate, scăderea nevoii de somn, vorbire accelerată, grad ridicat de implicare în activități cu potențial de risc etc.) apar în cadrul spectrului bipolar, putând debuta în adolescență. Debutul precoce se asociază cu forme mai severe și prognostic mai rezervat. Teorii etiologice precum reward hypersensitivity sugerează că un răspuns accentuat la stimuli de recompensă ar putea predispune la comportamente excesive și la episoade maniacale. În acest context, utilizarea ecranelor (social media, jocuri video), care adesea oferă recompense rapide (like-uri, scoruri), poate amplifica predispoziția spre manifestări de tip maniacal, mai ales dacă afectează și ciclurile de somn.

Despre studiu

Acest studiu a avut ca obiectiv analizarea relației dintre timpul de ecran și simptomele maniacale pe un eșantion național, reprezentativ de 9.243 de adolescenți (10-11 ani) din SUA, în cadrul proiectului ABCD. Datele au fost culese la trei momente: Anul 1, Anul 2 și Anul 3 (corespunzătoare ABCD Study 5.0 release). S-a urmărit atât timpul total zilnic de ecran, cât și tipuri distincte de ecran:

• Televiziune
• Vizionarea de clipuri video (ex. YouTube)
• Jocuri video
• Mesagerie text (texting)
• Video-chat (Skype, Facetime)
• Social media (Facebook, Instagram etc.)

Metodologia

• Participanți: Au fost selectați 9.243 de adolescenți cu date disponibile privind simptomele maniacale în Anul 3 și informații despre timpul de ecran în Anul 1. Media de vârstă a fost 10,9 ± 0,6 ani, iar ~48,8% au fost fete. Aproximativ 44% proveneau din minorități rasiale/etnice, iar 50,2% din gospodării cu venit sub 75.000 $ pe an.
• Timp de ecran: Măsurat printr-un chestionar dedicat (ABCD Youth Screen Time Survey). Adolescenții au estimat timpul de utilizare zilnică la fiecare tip de ecran în zilele din timpul săptămânii și în weekend. Printr-o medie ponderată [(5 × medie zile lucrătoare) + (2 × medie weekend)] / 7 s-a obținut valoarea zilnică tipică pentru fiecare categorie (TV, jocuri video, social media etc.).
• Simptome maniacale: Evaluare în Anul 3 prin subscala „7 Up” (din 7 Up 7 Down Inventory), bazată pe 7 întrebări (α = 0,77). Scorul total măsoară frecvența unor manifestări precum hiperactivitate, dispoziție anormal de elevată, reducerea nevoii de somn etc. S-a utilizat și un prag clinic ≥ 11 puncte, asociat diagnostic cu tulburările bipolare.
• Variabile de control: Vârsta, sex, rasă/etnie, venit, nivelul de educație al părintelui, scoruri ADHD și depresie (Child Behavior Checklist), simptome maniacale în Anul 1, și perioada de colectare a datelor (înainte vs. în timpul pandemiei COVID-19).
• Mediatori:
  • Problematica social media use (SMAQ) și video game use (VGAQ) – chestionare cu 6 itemi, scoruri de la 1 (niciodată) la 6 (foarte des), bazate pe Bergen Facebook Addiction Scale.
  • Durata somnului: Estimată prin Munich Chronotype Questionnaire (MCTQ) în Anul 2, cu medie ponderată a duratei de somn din zile lucrătoare și weekend.
• Analize statistice: Modele de regresie liniară (cu erori standard robuste) pentru asocierea dintre timpul de ecran (Anul 1) și simptomele maniacale (Anul 3), apoi modele structurale de mediere pentru a examina dacă utilizarea problematică a jocurilor/ social media sau scăderea duratei somnului mediază relația cu simptomele maniacale.

Rezultate

Principalele concluzii ale studiului sunt următoarele:

• Timpul total de ecran (Anul 1) s-a asociat semnificativ cu simptome maniacale mai mari în Anul 3 (B = 0,05, 95% CI 0,03-0,07, p < 0,001). Media timpului de ecran raportată a fost de ~4,6 ± 3,5 ore/zi.
• Tipuri specifice de ecran cu asociere semnificativă (ajustat pentru covariate):
  • Vizionare video (B = 0,14, CI 0,08-0,19, p < 0,001)
  • Jocuri video (B = 0,09, CI 0,04-0,14, p = 0,001)
  • Texting (B = 0,18, CI 0,08-0,28, p < 0,001)
  • Social media (B = 0,20, CI 0,09-0,32, p = 0,001)
  Televiziunea și apelurile video nu au prezentat asocieri semnificative după ajustări.
• Analize de mediere:
  • Timpul pe social media (Anul 1) → utilizare problematică a rețelelor sociale (Anul 2) → simptome maniacale (Anul 3): efect indirect semnificativ (B = 0,12, p < 0,001). Utilizarea problematică mediază parțial (aprox. 47,7%) relația dintre expunerea la social media și simptomele maniacale.
  • Timpul pe jocuri video (Anul 1) → utilizare problematică a jocurilor (Anul 2) → simptome maniacale (Anul 3): efect indirect semnificativ (B = 0,08, p < 0,001), mediază ~58% din relație.
  • Timpul total de ecran (Anul 1) → scăderea duratei somnului (Anul 2) → simptome maniacale (Anul 3): efect indirect semnificativ (B = 0,005, p < 0,001), cu ~9% din relație mediată prin somn mai redus.
• Analize de sensibilitate: Au confirmat aceeași direcție a asocierilor (inclusiv pentru cazurile cu scor >= 11 „manie/hipomanie”).

Interpretare și implicații

Magnitudinea efectului pentru timpul total de ecran este relativ mică la nivel individual, însă cumulativ (ore/zi × perioada de creștere), aceste asocieri pot deveni mai importante în timp. De asemenea, datele sugerează că utilizarea problematică (de tip adicție) a social media sau jocurilor, precum și scurtarea somnului pot facilita apariția sau agravarea simptomelor maniacale în perioada adolescenței. Aceste constatări subliniază nevoia de intervenții de prevenție, de recomandări privind „igiena digitală” și de programe care să sprijine un somn adecvat.