Conținutul de pe TikTok legat de ADHD, între sprijin comunitar și dezinformare

Un studiu complex publicat în jurnalul PLOS ONE, derulat în două etape, a analizat influența platformei TikTok asupra modului în care tinerii percep tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Pe fondul creșterii exponențiale a conținutului despre sănătate mintală pe rețelele sociale, cercetătorii au investigat calitatea informațiilor prezentate sub hashtagul #ADHD, modul în care acestea sunt recepționate de tinerii cu și fără diagnostic de ADHD și efectele consumului frecvent de astfel de conținut asupra percepțiilor despre această tulburare.

TikTok - o platformă cu impact masiv, dar conținut adesea superficial

TikTok a devenit o sursă semnificativă de informații despre sănătatea mintală, mai ales pentru generațiile tinere. Cu peste 495 de milioane de vizualizări ale celor mai populare 100 de videoclipuri analizate în prima parte a studiului, conținutul legat de ADHD demonstrează o capacitate uriașă de a ajunge la public. Însă, analiza calitativă a acestor videoclipuri a arătat că:

• Doar 48,7% dintre afirmațiile despre simptomele ADHD reflectau corect criteriile clinice (DSM-5).
• Peste 68% dintre afirmații descriau mai degrabă experiențe umane comune decât simptome specifice ADHD.
• Numai 4,1% dintre videoclipuri includeau o minimă nuanțare, menționând că simptomele prezentate nu se aplică tuturor persoanelor cu ADHD.
• Niciunul dintre videoclipuri nu a fost considerat de psihologi ca fiind complet recomandabil fără rezerve.
• Doar 20% dintre creatori își menționau explicit calificările, majoritatea invocând experiență personală, și nu expertiză profesională.
• 50% dintre creatori promovau produse sau acceptau donații, sugerând un potențial conflict de interese.

Percepțiile tinerilor: validare emoțională, dar și riscul de autodiagnosticare

În a doua parte a studiului, 843 de tineri (18-25 de ani) au fost chestionați cu privire la modul în care consumă și evaluează conținutul TikTok legat de ADHD. Rezultatele au arătat că:

• Tinerii cu autodiagnostic vizionează mai frecvent conținut despre ADHD decât cei fără diagnostic, dar mai puțin decât cei cu diagnostic formal.
• Aceștia evaluează videoclipurile mai favorabil, chiar și pe cele considerate de psihologi ca fiind slabe din punct de vedere educațional.
• Consumul frecvent de conținut TikTok despre ADHD a fost asociat cu:

• percepții pozitive despre calitatea informațiilor;
• o supraestimare a prevalenței ADHD în populație (media estimată: 34%, comparativ cu estimările reale de 3-7%);
• percepții distorsionate despre severitatea simptomelor la persoane cu și fără ADHD.

După vizionarea a 10 videoclipuri populare despre ADHD, participanții fără ADHD și-au exprimat dubiile în privința propriei absențe a tulburării, iar cei cu autodiagnostic și-au consolidat convingerea că au ADHD. Totuși, după vizionarea unui videoclip explicativ realizat de un psiholog clinician, participanții fără ADHD și-au recăpătat încrederea că nu suferă de această tulburare - în timp ce încrederea celor cu autodiagnostic a rămas neschimbată.

Un decalaj între conținutul popular și acuratețea științifică

Aceste rezultate ilustrează un decalaj între perspectiva profesioniștilor din sănătatea mintală și modul în care tinerii consumatori evaluează conținutul TikTok. Deși tinerii pot aprecia autenticitatea, vulnerabilitatea și ușurința de acces ale creatorilor de conținut bazat pe experiență personală, aceste videoclipuri rareori oferă informații precise, validate științific. În plus, lipsa de nuanțare contribuie la confuzii diagnostice și poate perpetua mituri, precum identificarea ADHD pe baza a doar câteva trăsături comune, precum procrastinarea sau distragerea atenției.

Algoritmul TikTok, care promovează conținut în funcție de preferințele anterioare, contribuie la un efect de cameră de ecou, unde informațiile sunt repetate fără context și devin astfel mai credibile, chiar dacă sunt inexacte.

Oportunități și riscuri ale democratizării informației despre sănătatea mintală

Pe de o parte, TikTok oferă un spațiu valoros pentru persoanele care se simt neînțelese, stigmatizate sau excluse din sistemul medical tradițional. Poate crește vizibilitatea și normaliza experiențele legate de ADHD, în special în rândul femeilor sau al persoanelor din comunități marginalizate. Pe de altă parte, acest spațiu poate încuraja autodiagnosticarea prematură și poate diminua încrederea în tratamentele validate științific sau în profesioniștii din domeniu.

Implicații practice și direcții viitoare

• Profesioniștii din sănătatea mintală trebuie să fie deschiși în a discuta despre conținutul online cu pacienții lor și să înțeleagă ce anume găsesc util aceștia pe platforme precum TikTok.
• Este necesară o mai mare prezență a specialiștilor în aceste spații, pentru a oferi informații corecte într-un format accesibil.
• Campaniile de educație despre sănătatea mintală trebuie să fie adaptate generațiilor tinere și să recunoască faptul că TikTok este deja o sursă majoră de formare a opiniei în acest domeniu.

Concluzie

TikTok are un rol dublu în ceea ce privește ADHD: pe de o parte, facilitează validarea și conectarea între persoane cu experiențe comune; pe de altă parte, riscă să distorsioneze înțelegerea clinică a tulburării. De aceea, este esențial ca profesioniștii să colaboreze cu creatorii de conținut și să contribuie la construirea unei culturi digitale a sănătății mintale, care să fie informată, empatică și sigură pentru toți utilizatorii.