- Psihoterapie online - avantaje si dezavantaje
- Imagini care iti spun cat esti de stresat
- Gandirea pozitiva - un mod de viata
- Cum sa stabilesti obiectivele in viata
- Cum sa duci la indeplinire obiectivele alese
- Reevalueaza obiectivele
- Apropierea de ceilalţi: o provocare
- Acumulativitatea
- Singuratatea, paradoxul secolului
- Fapte, nu vorbe
- Dincolo de comportament - Mecanismele de aparare
- Cafeaua II
- Rezistente emotionale
- Cafeaua
- Cafeaua III
- Test de personalitate cu imagini
- Test personalitate Jung - 16 tipuri
- Test EQ - inteligenta emotionala
- Vezi cat esti de destept - test amuzant
- Cat de vulnerabil esti la la stres?
- Testarea emotiilor
- Gaseste cariera de vis
- Dominanta creierului tau
- Cat de gelos(geloasa) esti?
- Vezi daca esti indragostit(a) cu adevarat
- Împărtășirea experiențelor noastre extraordinare celorlalți ne poate afecta social
- Cu cât plătim mai mult pentru o masă în oraș, cu atât ne place mai mult
- Anotimpul în care ne naștem asociat cu stările afective la vârsta adultă
- Suntem mai fericiți dacă avem copii? (studiu)
- Fanteziile sexuale normale versus fanteziile atipice (studiu)
- Ce își amintesc bebelușii?
- Pedepsim copiii atunci când mint? (studiu)
- Gazul ilariant, tratament pentru depresiile severe
- Ce efect au tocurile purtate de femei asupra bărbaților?
- Alcoolul, femeile și disponibilitatea sexuală
Cum a afectat pandemia COVID-19 sănătatea mintală a tinerilor?
Efectele pandemiei COVID-19 asupra sănătății mintale și maturizării creierului la adolescenți au fost investigate de către cercetătorii de la Universitatea Stanford în cadrul unui nou studiu. Potrivit rezultatelor, stresul și problemele sociale determinate de pandemia COVID-19 au provocat îmbătrânirea rapidă a creierului.
Studiul a inclus peste 160 de adolescenți, majoritatea de sex feminin, grupați în mai multe cohorte egale, care au raportat singuri simptomele depresive sau de anxietate cu care se confruntau. Participanții la studiu, din una dintre cohorte, au fost supuși unor evaluări imagistice ale creierului, pentru a obține grosimi corticale și măsurători subcorticale. Valorile obținute au fost utilizate de către cercetători pentru a calcula vârsta creierului și pentru a compara ulterior diferența de vârstă a creierului pentru toți participanții la studiu, prin utilizarea unui model bazat pe învățarea automată specific sexului.
În urma comparației frecvenței și a intensității simptomelor raportate de către participanții, cercetătorii au descoperit că probabilitatea respondenților de a raporta simptome mai severe de anxietate sau depresie a fost mai mare în grupul celor intervievați după pandemie. De asemenea, acești participanți au avut o grosime corticală bilaterală redusă, precum și volume mai mari ale amigdalei bilaterale și hipocampului, semne de îmbătrânire ale creierului.
Rezultatele sunt unele semnificative, deoarece demonstrează că pandemia COVID-19 și măsurile restrictive adoptate de majoritatea țărilor de pe glob, menite să reducă transmisia bolii, au determinat daune importante asupra sănătății mintale și a dezvoltării creierului adolescenților.
Potrivit autorilor, studii ulterioare sunt necesare pentru a determina dacă modificările sunt unele temporare sau dacă ele persistă pe termen lung. De asemenea, autorii atrag atenția asupra faptului că, în situația în care modificările sunt unele durabile, studiile viitoare ar trebui să țină cont de rata anormală de creștere a creierului observată la tineri.
sursa: News Medical
foto: Shan_shan / Shutterstock.com
Studiul a inclus peste 160 de adolescenți, majoritatea de sex feminin, grupați în mai multe cohorte egale, care au raportat singuri simptomele depresive sau de anxietate cu care se confruntau. Participanții la studiu, din una dintre cohorte, au fost supuși unor evaluări imagistice ale creierului, pentru a obține grosimi corticale și măsurători subcorticale. Valorile obținute au fost utilizate de către cercetători pentru a calcula vârsta creierului și pentru a compara ulterior diferența de vârstă a creierului pentru toți participanții la studiu, prin utilizarea unui model bazat pe învățarea automată specific sexului.
În urma comparației frecvenței și a intensității simptomelor raportate de către participanții, cercetătorii au descoperit că probabilitatea respondenților de a raporta simptome mai severe de anxietate sau depresie a fost mai mare în grupul celor intervievați după pandemie. De asemenea, acești participanți au avut o grosime corticală bilaterală redusă, precum și volume mai mari ale amigdalei bilaterale și hipocampului, semne de îmbătrânire ale creierului.
Rezultatele sunt unele semnificative, deoarece demonstrează că pandemia COVID-19 și măsurile restrictive adoptate de majoritatea țărilor de pe glob, menite să reducă transmisia bolii, au determinat daune importante asupra sănătății mintale și a dezvoltării creierului adolescenților.
Potrivit autorilor, studii ulterioare sunt necesare pentru a determina dacă modificările sunt unele temporare sau dacă ele persistă pe termen lung. De asemenea, autorii atrag atenția asupra faptului că, în situația în care modificările sunt unele durabile, studiile viitoare ar trebui să țină cont de rata anormală de creștere a creierului observată la tineri.
sursa: News Medical
foto: Shan_shan / Shutterstock.com
Actualizat la 10-04-2025 | Vizite: 53 | bibliografie
Alte articole:
Satisfăcut de serviciile terapeutului tău?
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut
