Descoperire majoră: identificarea unui posibil tratament țintit pentru simptomele cognitive din schizofrenie

Un studiu publicat în octombrie 2025 în prestigioasa revistă Neuron de către cercetătorii de la University of Copenhagen aduce o perspectivă inovatoare asupra originii simptomelor cognitive din schizofrenie. Echipa de la Biotech Research and Innovation Center (BRIC) a identificat o categorie specifică de neuroni GABAergici corticali a căror activitate anormală ar putea sta la baza tulburărilor cognitive și comportamentale. Corectarea acestei disfuncții la șoareci a condus la o restaurare parțială a funcțiilor cerebrale și comportamentale, deschizând drumul către o posibilă terapie țintită.

Context

Schizofrenia este o tulburare neurodezvoltamentală complexă, caracterizată prin halucinații, idei delirante, dar și prin dificultăți cognitive severe – cum ar fi scăderea atenției, afectarea memoriei de lucru și a funcțiilor executive. În ciuda progreselor farmacologice, tratamentul simptomelor cognitive rămâne insuficient eficient.

Numeroase studii au arătat că modificările cerebrale apar încă din perioada prenatală, dar manifestările clinice se instalează abia în adolescență sau la vârsta adultă tânără. Această „tăcere clinică” a creierului afectat sugerează existența unei ferestre terapeutice timpurii, înainte ca circuitele neuronale să devină ireversibil disfuncționale.

Cercetările recente s-au concentrat asupra interneuronilor GABAergici, celule inhibitoare esențiale pentru echilibrul rețelelor corticale. Dereglările GABAergice au fost deja implicate în schizofrenie, autism și epilepsie, dar studiul de față aduce o contribuție unică: investigarea rolului neuronilor GABAergici de proiecție în cortexul cerebral, un subtip rar și adesea neglijat în cercetările anterioare.

Despre studiul actual

Echipa de la University of Copenhagen, coordonată de Katarina Dragicevic, Navneet A. Vasistha și Konstantin Khodosevich, a utilizat un model murin purtător al deleției genetice 15q13.3, o anomalie asociată la om cu schizofrenie, autism și epilepsie.

Etapele studiului:

• Monitorizarea dezvoltării cerebrale – Cercetătorii au urmărit evoluția creierului de la stadiul fetal până la maturitate, observând că modificările majore apar abia în perioada de tranziție copilărie–adolescență, ceea ce explică absența simptomelor înainte de această etapă.

• Analiza somnului – Somnul, un marker comportamental sensibil la disfuncțiile cerebrale, a fost folosit pentru a evalua efectele mutației. La șoarecii purtători ai deleției, s-au observat anomalii semnificative în arhitectura somnului, similare celor din tulburările psihiatrice umane.

• Identificarea tipului celular implicat – Prin tehnici de imagistică și înregistrare neuronală, cercetătorii au evidențiat că un subtip rar de neuroni GABAergici corticali de proiecție prezintă o hiperactivitate anormală la șoarecii afectați. Acești neuroni reprezintă un procent foarte mic din totalul celular, dar exercită o influență majoră asupra echilibrului rețelelor neuronale.

• Intervenția chemogenetică – Utilizând o tehnică numită chemogenetică, echipa a redus selectiv activitatea acestor neuroni. Rezultatul a fost remarcabil: tiparele de somn ale șoarecilor s-au normalizat, iar comportamentele asociate tulburărilor cognitive s-au ameliorat.

Rezultate

Rezultatele au evidențiat o corelație directă între hiperactivitatea neuronilor GABAergici de proiecție și tulburările de somn observate în modelul murin de deleție 15q13.3. Prin inhibarea țintită a acestor neuroni, s-a obținut o restaurare a arhitecturii normale a somnului, sugerând că acest tip celular are un rol cauzal în disfuncțiile neuropsihiatrice.

Printre principalele concluzii ale studiului:

• Neuroni GABAergici corticali de proiecție reprezintă un nou marker celular al disfuncției corticale în schizofrenie.

• Activitatea exagerată a acestora perturbă rețelele neuronale implicate în cogniție și somn, contribuind la manifestările clinice ale bolii.

• Reducerea activității acestor neuroni, prin intervenții precise, poate restabili funcțiile cerebrale normale, cel puțin parțial.

• Ferestrele de vulnerabilitate din dezvoltarea creierului (în special la trecerea spre adolescență) pot constitui momente optime pentru intervenții preventive.

Profesorul Konstantin Khodosevich a subliniat că rezultatele reprezintă „un prim pas spre dezvoltarea unui tratament direcționat pentru simptomele cognitive, care să nu afecteze alte tipuri de celule cerebrale și să reducă riscul de efecte adverse”.

Concluzii

Deși cercetarea se află într-un stadiu preclinic, descoperirea aduce o schimbare de paradigmă în înțelegerea schizofreniei. În loc să fie privită doar ca o tulburare a neurotransmițătorilor globali (dopamină sau glutamat), boala ar putea implica disfuncția unui tip specific de neuron inhibitori a cărui activitate devine anormală într-un moment cheie al dezvoltării cerebrale.

Prin identificarea acestei noi ținte terapeutice, echipa de la University of Copenhagen deschide calea către terapii de precizie pentru schizofrenie și alte tulburări neurodezvoltamentale, cu potențial de a preveni instalarea simptomelor cognitive înainte de debutul clinic al bolii.