Un studiu realizat în cadrul Drexel University și publicat în noiembrie 2025 în Journal of Clinical Child & Adolescent Psychology a analizat, pe baza datelor a 707 copii preșcolari cu tulburare de spectru autist, proporția și profilul celor care nu dobândesc limbaj vorbit în ciuda participării la intervenții timpurii validate științific. Cercetarea arată că, deși majoritatea copiilor fac progrese, aproximativ o treime rămân fără achiziții semnificative ale limbajului vorbit.
Aproximativ 66% dintre copiii non-verbali la debut au dobândit cuvinte simple sau limbaj mai complex după intervenție.
Circa 50% dintre copiii minim verbali au ajuns să combine cuvinte.
O treime dintre copii cu limbaj absent sau minim la început nu au avansat spre stadii funcționale de limbaj vorbit.
Tipul de intervenție (ESDM, NDBI, EIBI, TEACCH) nu a influențat semnificativ șansele de progres.
Factorii asociați cu lipsa progresului includ imitarea motorie scăzută, nivel cognitiv și adaptativ mai redus, scoruri mai mari de severitate autistă și durata mai scurtă a intervenției.
Lipsa limbajului vorbit la vârsta școlară reprezintă un marker de prognostic nefavorabil în tulburarea de spectru autist, fiind asociată cu dizabilități funcționale persistente. Deși intervențiile timpurii bazate pe dovezi au demonstrat, în medie, efecte pozitive asupra comunicării, o proporție semnificativă de copii rămâne minim verbală. Până în prezent, estimările acestei proporții și caracteristicile copiilor „non-responderi” au variat considerabil între studii, iar analizele la scară mare au lipsit.
Eșantion: 707 copii preșcolari cu diagnostic de tulburare de spectru autist.
Vârsta la debut: 15–68 luni.
Durata intervențiilor: între 6 și 24 luni (medie ≈ 11 luni).
Intensitatea: minimum 10 ore/săptămână, livrate de specialiști instruiți.
Context: programe universitare sau proiecte de cercetare finanțate.
Early Start Denver Model (ESDM)
Intervenții comportamentale dezvoltationale naturaliste (NDBI)
Intervenție comportamentală intensivă timpurie (EIBI)
TEACCH
Toate au fost considerate comprehensive și au inclus limbajul vorbit ca obiectiv explicit.
Limbajul vorbit a fost clasificat folosind Assessment of Phase of Preschool Language (APPL), care distinge etape clare:
Fără cuvinte
Cuvinte izolate
Combinații de cuvinte
Clasificarea s-a bazat pe:
Vineland Adaptive Behavior Scales – comunicare expresivă
Mullen Scales of Early Learning – limbaj expresiv
Validare suplimentară prin mostre de limbaj natural
Concordanță ridicată între metode (coeficient de corelație intraclasa până la 0,91).
Dezvoltare cognitivă verbală și non-verbală
Funcționare adaptativă
Severitatea caracteristicilor autiste (ADOS – scor calibrat)
Imitare motorie
Vârsta la debut, durata și intensitatea intervenției
Pentru a evita coliniaritatea, predictorii au fost integrați prin analiză în componente principale, urmată de regresii logistice mixte.
470 copii erau minim verbali la debut.
49,6% au ajuns la combinații de cuvinte sau mai mult.
50,4% nu au depășit stadiul inițial.
Copiii care nu au progresat au prezentat:
Scoruri mult mai scăzute la imitare motorie, dezvoltare cognitivă și funcționare adaptativă.
Scoruri mai mari de severitate autistă (ADOS).
Intervenții mai scurte și debut la o vârstă ușor mai mare.
293 copii fără cuvinte inițial.
66,5% au dobândit cuvinte simple.
33,5% au rămas non-verbali.
Lipsa progresului a fost asociată în principal cu:
Imitare motorie foarte scăzută
Severitate autistă mai mare
Vârsta mai mică la debut (probabil reflectând un profil de dezvoltare mai imatur).
Rezultate similare cu analiza principală.
Aproximativ jumătate nu au ajuns la combinații de cuvinte.
Aceiași factori de bază au diferențiat copiii care au progresat de cei care nu au progresat.
Nu au existat diferențe semnificative între ESDM, NDBI, EIBI și TEACCH în probabilitatea de achiziție a limbajului vorbit.
Acest studiu arată că, în condiții de intervenție timpurie bazată pe dovezi, majoritatea copiilor cu tulburare de spectru autist pot dobândi limbaj vorbit, însă aproximativ o treime rămân fără progres semnificativ. Lipsa progresului este asociată cu un profil complex de factori inițiali – în special imitarea motorie, nivelul cognitiv, funcționarea adaptativă și severitatea simptomelor autiste – mai degrabă decât cu tipul specific de intervenție.
Rezultatele susțin necesitatea:
identificării timpurii a copiilor cu profil „non-advancer”;
ajustării intervențiilor prin accent mai mare pe abilități prelingvistice;
utilizării timpurii a sistemelor alternative și augmentative de comunicare, fără a amâna dezvoltarea limbajului.
Actualizat la 28-01-2026 | Vizite: 63 | bibliografie
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut