Diferențele în modul în care tinerii cu sau fără tulburări mintale folosesc rețelele sociale

Sănătatea mintală a adolescenților s-a deteriorat semnificativ în ultimul deceniu, în paralel cu creșterea exponențială a utilizării rețelelor sociale. Un nou studiu publicat în Nature Human Behavior pe 6 mai 2025 analizează în detaliu modul în care tinerii cu sau fără tulburări mintale folosesc platformele sociale și care sunt implicațiile emoționale ale acestor comportamente.
În Regatul Unit, tulburările de sănătate mintală afectează până la 25% dintre adolescenții cu vârste între 17–19 ani și 1 din 6 copii cu vârste între 7–16 ani – o creștere considerabilă față de 2017, când prevalența era de 1 din 10. Aproape toți tinerii între 12 și 17 ani au propriul profil de social media, ceea ce ridică întrebări esențiale despre impactul acestei activități asupra sănătății lor psihice.

Context

Deși timpul petrecut în fața ecranelor este adesea asociat cu depresia, mai ales în rândul fetelor, mecanismele cauzale rămân neclare. Unele studii arată efecte negative, în timp ce altele nu identifică nicio relație semnificativă. Rețelele sociale, asemenea interacțiunilor din lumea reală, pot fi atât benefice, cât și dăunătoare.

Acest studiu își propune să depășească comparațiile simple între tineri „sănătoși” și „cu probleme” și să identifice dimensiuni specifice ale interacțiunii online care diferă în funcție de tipul tulburării mintale, cu accent pe tulburările internalizante (depresie, anxietate) și externalizante (comportamente impulsive, agresive).

Despre studiu

Designul cercetării

• Studiul s-a bazat pe datele populaționale din proiectul Mental Health of Children and Young People (MHCYP) din Anglia.

• Au fost incluși peste 3.340 de adolescenți cu vârste între 11 și 19 ani.

• Evaluările de sănătate mintală au fost realizate de clinicieni pe baza rapoartelor de la părinți, profesori și adolescenți.

• A fost analizată durata utilizării rețelelor sociale, dar și aspecte calitative precum:

  • Compararea de sine cu alții online

  • Impactul reacțiilor primite (like-uri) asupra stării de spirit

  • Satisfacția privind numărul de prieteni online

  • Autenticitatea prezentării de sine și sinceritatea în partajare

Rezultate

Prevalența tulburărilor mintale

• 16% dintre participanți aveau una sau mai multe tulburări mintale:

  • 8% tulburări internalizante (depresie, anxietate)

  • 3% tulburări externalizante (impulsivitate, comportamente antisociale)

  • Restul aveau comorbidități sau alte afecțiuni

Adolescenți cu tulburări mintale vs. sănătoși

Comparativ cu adolescenții fără probleme psihice:

• Cei cu tulburări mintale petreceau mai mult timp pe rețelele sociale

• Erau mai puțin mulțumiți de numărul prietenilor online

• Nu existau diferențe semnificative în:

  • Controlul perceput asupra timpului online

  • Compararea socială

  • Autenticitatea prezentării de sine

  • Monitorizarea reacțiilor primite

Diferențe între tulburări internalizante și sănătate mintală

Adolescenții cu tulburări internalizante:

• Petreceau mai mult timp online

• Aveau mai puțin control asupra timpului petrecut pe rețele

• Se comparau mai negativ cu alți utilizatori

• Reacțiile primite online le influențau mai puternic starea emoțională

• Erau mai puțin mulțumiți de numărul de prieteni virtuali

• Partajau mai puțin sincer din viața lor

Diferențe între tulburări externalizante și sănătate mintală

Adolescenții cu tulburări externalizante:

• Petreceau mai mult timp pe rețele

• Reacțiile online le influențau mai mult starea emoțională

• Controlul asupra timpului online și satisfacția cu prieteniile erau similare cu cei sănătoși

Tulburări internalizante vs. externalizante

• Adolescenții cu tulburări internalizante:

  • Se comparau mai frecvent cu alți utilizatori

  • Petreceau mai mult timp online

  • Erau mai nemulțumiți de prieteniile online

• Nu au fost găsite diferențe consistente privind:

  • Controlul timpului online

  • Autenticitatea prezentării de sine

Concluzii

Studiul scoate în evidență faptul că adolescenții cu tulburări psihice utilizează rețelele sociale într-un mod diferit, dar cea mai constantă diferență este timpul crescut petrecut online. Deși nu toate diferențele sunt semnificative teoretic, rezultatele oferă un punct de plecare important pentru intervenții specifice.

„Tinerii care stabilesc conexiuni reale, offline, sunt mai puțin susceptibili la efecte negative asupra sănătății mintale. Același lucru pare să fie valabil și online.”

Implicații clinice

• Tinerii cu tulburări internalizante ar putea beneficia de intervenții comportamentale care să îi ajute să:

  • Reducă compararea socială

  • Regleze impactul emoțional al reacțiilor primite online

„Acest studiu oferă indicii valoroase despre comportamentele online care pot prezenta riscuri crescute pentru adolescenții vulnerabili și deschide calea pentru noi cercetări menite să creeze un mediu digital mai sigur pentru toți copiii.”