Folosirea stimulantelor pentru ADHD pe termen lung a fost asiociată cu riscul de a dezvolta cardiomiopatie

Cardiomiopatia implică schimbări structurale ale mușchiului cardiac care slăbesc capacitatea sa de pompare, putând limita capacitatea unei persoane de a efectua activități zilnice și deseori se agravează în timp. Un studiu prezentat la sesiunea științifică anuală a Colegiului American de Cardiologie a evidențiat că adulții tineri tratați cu medicamente stimulante pentru tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cardiomiopatie (slăbirea mușchiului inimii), comparativ cu cei care nu au fost tratați cu astfel de medicamente.
Medicamentele stimulante, cum ar fi Adderall și Ritalin, au fost asociate cu o creștere de 17% a riscului de a dezvolta cardiomiopatie la un an și de 57% la opt ani, în comparație cu persoanele care nu au luat aceste medicamente. Cu toate acestea, cercetătorii au menționat că riscul general de cardiomiopatie rămâne relativ scăzut chiar și atunci când stimulantele sunt utilizate pe termen lung, sugerând că descoperirile nu indică neapărat o necesitate de a schimba abordarea clinicienilor în ceea ce privește screening-ul pacienților sau prescrierea stimulantelor.

ADHD este una dintre cele mai comune tulburări neurodevelopmentale la copii, afectând aproximativ 1 din 10 copii americani cu vârste între 3 și 17 ani și poate continua în viața adultă. Este tratată inițial cu terapie comportamentală, care poate fi combinată cu medicamente stimulante sau non-stimulante pentru a ajuta la controlul comportamentelor care interferează cu viața de zi cu zi și relațiile. Medicamentele stimulante pot crește tensiunea arterială prin accelerarea ritmului cardiac.

Studiul a analizat datele persoanelor diagnosticate cu ADHD, cu vârste între 20 și 40 de ani, folosind baza de date de cercetare TriNetX, care include informații de la aproximativ 80 de spitale din SUA. Cercetătorii au creat perechi de persoane, una prescrisă cu stimulente și cealaltă fără această prescripție, dar similare din toate celelalte puncte de vedere, cum ar fi vârsta, sexul și alte condiții de sănătate. Urmărind aceste perechi pentru cel puțin 10 ani, s-a constatat că persoanele tratate cu stimulente au fost semnificativ mai predispuse să dezvolte cardiomiopatie pe parcursul perioadei de urmărire.

Cu toate acestea, prevalența generală a cardiomiopatiei a rămas destul de scăzută în ambele grupuri. După 10 ani de tratament cu stimulente, 0,72% dintre pacienți au dezvoltat cardiomiopatie, comparativ cu 0,53% dintre cei care nu au fost tratați cu aceste medicamente. Aceste date sugerează că testarea agresivă pentru riscul cardiovascular înainte de prescrierea stimulentelor nu este justificată, având în vedere că beneficiile potențiale ale testării trebuie echilibrate cu riscurile și costurile.

Cercetătorii propun ca studii viitoare să ajute la identificarea subgrupurilor de pacienți cu un risc mai mare, care ar putea beneficia de abordări de screening în viitor, și sugerează că ar fi util să se studieze diferențele potențiale între diferite tipuri de medicamente pentru ADHD și diferite tipuri de cardiomiopatii.

sursa: News Medical