Interacțiunile dintre creier și microbiomul intestinal afectează reziliența la stres

Un studiu recent realizat de UCLA Health a explorat legătura dintre reziliență, activitatea neurală și microbiomul intestinal. Cercetătorii au descoperit că persoanele reziliente prezintă o activitate neurală intensă în regiunile creierului asociate cu reglarea emoțiilor și îmbunătățirea cogniției. Aceste persoane s-au dovedit a fi mai conștiente de propriile sentimente și mai capabile să le descrie. În plus, aceeași grupă a arătat și o activitate a microbiomului intestinal legată de un intestin sănătos, cu inflamație redusă și o barieră intestinală îmbunătățită.
Studiul a ales să se concentreze pe persoane sănătoase, reziliente, care fac față eficient diferitelor tipuri de stres, cum ar fi discriminarea și izolarea socială, în loc să examineze activitatea microbiomului legată de condiții de boală precum anxietatea și depresia. Obiectivul a fost de a identifica caracteristicile unui creier și microbiom rezilient sănătos pentru a dezvolta intervenții țintite pentru reducerea stresului.

Cercetarea a implicat interogarea a 116 persoane despre reziliența lor și clasificarea lor în două grupuri bazate pe scorurile de reziliență. Participanții au suferit de asemenea scanări MRI și au furnizat probe de scaun cu câteva zile înainte de scanări. Rezultatele au indicat că grupul cu reziliență ridicată era mai puțin anxios și deprimat, arătând activitate cerebrală asociată cu o mai bună reglare emoțională și cogniție superioară, în comparație cu grupul cu reziliență scăzută.

În plus, microbiomul grupului cu reziliență ridicată a excretat metaboliți și a prezentat o activitate genetică care favoriza o inflamație scăzută și o barieră intestinală robustă. Aceste descoperiri subliniază că reziliența este un fenomen complex, care implică nu doar creierul, ci și microbiomul intestinal.

Pe baza acestor rezultate, cercetătorii intenționează să exploreze dacă intervențiile care cresc reziliența pot modifica activitatea cerebrală și a microbiomului intestinal, sugerând posibilitatea dezvoltării unor tratamente care să țintească atât creierul, cât și intestinul pentru prevenirea bolilor. Această cercetare pune bazele pentru abordări inovative în gestionarea stresului și a sănătății mintale.

sursa: News Medical